Lagarde spune că scumpirea energiei nu duce automat la majorarea dobânzilor și menține deciziile de la o ședință la alta

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, spune că scumpirea energiei nu determină automat o majorare a dobânzilor, deoarece BCE evaluează și efectele asupra creșterii economice și consumului. La conferința de presă a Eurogrupului de la Dublin, ea a apărat o abordare de la o ședință la alta, fără să indice următoarea mișcare a ratelor.

Pe scurt Lagarde spune că dobânzile nu urmează mecanic prețurile energiei. BCE ia în calcul și impactul asupra consumului și creșterii, păstrând ținta de inflație de 2% pe termen mediu. Majorarea decisă la 10 septembrie a fost de 0,25 puncte procentuale. Rata facilității de depozit a ajuns la 2,50%, cu aplicare din 16 septembrie. Președinta BCE nu a confirmat că noile scumpiri au împins economia în scenariul advers. Ea a reiterat deciziile bazate pe date, de la o ședință la alta, fără un angajament privind următoarea mișcare.

Explicația vine după ce Consiliul guvernatorilor a decis, la 10 septembrie, creșterea celor trei dobânzi-cheie cu 25 de puncte de bază, adică 0,25 puncte procentuale. Din 16 septembrie, rata facilității de depozit este de 2,50%, cea pentru operațiunile principale de refinanțare de 2,65%, iar cea a facilității de creditare marginală de 2,90%.

La Dublin, Lagarde a prezentat majorarea drept necesară pentru atingerea țintei de inflație de 2% pe termen mediu. În același timp, a explicat că relația dintre prețurile energiei și dobânzi nu este mecanică. Energia influențează prețurile, dar are consecințe și pentru activitatea economică și consum, pe care banca le ia în calcul în deciziile sale.

Persistența șocului este una dintre problemele urmărite de BCE. În evaluarea prezentată la 10 septembrie, banca arată că, pe măsură ce energia rămâne scumpă mai mult timp, crește riscul ca efectele sale să se răspândească în inflația mai largă. În sens opus, o cerere mai slabă, afectată de piețe financiare volatile și de aversiunea la risc, ar putea reduce inflația.

Proiecțiile experților BCE din septembrie estimează o inflație medie de 3,0% în 2026, de 2,5% în 2027 și de 2,1% în 2028. Scenariul de bază presupune însă disiparea șocului energetic, o ipoteză pe care documentul o califică drept foarte incertă. O scumpire mai puternică și mai persistentă ar putea duce la o inflație mai mare și la o creștere economică mai slabă decât în scenariul de bază.

Întrebată dacă noua creștere a prețurilor petrolului și gazelor a împins deja economia spre scenariul advers, Lagarde nu a confirmat această interpretare. A spus că energia este o variabilă importantă în proiecții și că BCE își va actualiza evaluarea pe baza datelor disponibile. Răspunsul său păstrează deschisă evaluarea efectelor șocului, fără să transforme un scenariu de risc într-o prognoză centrală.

Prudența față de anunțarea următoarei decizii este explicită și în comunicarea oficială anterioară. „Nu ne angajăm în avans la o anumită traiectorie a dobânzilor”, a declarat Lagarde la conferința de politică monetară din 10 septembrie. La Dublin, ea a reiterat necesitatea de a decide la fiecare ședință, în funcție de date, pe fondul incertitudinii ridicate.

În privința obligațiunilor, președinta BCE a spus că banca nu observă mișcări dezordonate ale piețelor. Ea a descris evoluțiile drept un fenomen global, care afectează în special obligațiunile cu scadențe mai lungi. Evaluarea privește funcționarea piețelor și nu reprezintă o promisiune că randamentele sau costurile de finanțare vor scădea.

Intervenția de la Eurogrup nu anunță o nouă decizie de politică monetară și nu exclude alte majorări. Lagarde a menținut angajamentul pentru inflația de 2%% pe termen mediu, lăsând răspunsul la noile evoluții ale energiei dependent de evaluarea economică de la următoarele ședințe.