Lagarde spune că scumpirea energiei ține inflația ridicată, iar BCE păstrează un răspuns „măsurat” prin dobânzi

Inflația din zona euro a urcat la 3,2% în august, de la 2,9% în iulie, pe fondul unei creșteri a inflației energetice la 14,3%. Christine Lagarde le-a spus eurodeputaților că BCE vede inflație mai ridicată, dar nu observă deocamdată o transmitere materială a șocului energetic în salarii, după majorarea cu 25 de puncte de bază a celor trei dobânzi-cheie în septembrie.

Banca Centrală Europeană consideră că șocul energetic continuă să împingă inflația din zona euro peste ținta de 2%, dar nu vede încă semne că această presiune s-a încorporat în dinamica salariilor sau în inflația de bază într-o măsură care să justifice o înăsprire mai agresivă a politicii monetare. Într-o audiere în Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European, președinta BCE, Christine Lagarde, a explicat că instituția rămâne pe o cale „măsurată” după majorarea cu 25 de puncte de bază a celor trei dobânzi-cheie la reuniunea din septembrie.

1. Inflația totală în zona euro a crescut la 3,2% în august, de la 2,9% în iulie, iar inflația energetică a urcat la 14,3%, de la 10,3%.

2. Inflația fără energie și alimente a scăzut ușor la 2,4%, iar BCE spune că salariile nu arată deocamdată o reacție materială la șocul energetic.

3. BCE a majorat în septembrie toate cele trei dobânzi-cheie cu 25 de puncte de bază, ducând rata facilității de depozit la 2,50%.

4. Proiecțiile BCE indică o inflație medie de 3,0% în 2026, 2,5% în 2027 și 2,1% în 2028.

5. Creșterea economică este estimată la 0,9% în 2026, 1,4% în 2027 și 1,5% în 2028, în timp ce riscurile rămân orientate în sus pentru inflație și în jos pentru creștere.

Creșterea inflației din august este explicată în principal prin energie. Inflația energetică a accelerat la 14,3%, comparativ cu 10,3% în iulie, pe fondul contribuției marjelor de rafinare la combustibilii lichizi și al prețurilor mai ridicate ale materiilor prime energetice. În același timp, inflația alimentară a coborât la 1,1%, iar inflația care exclude energia și alimentele a scăzut ușor la 2,4%, în principal prin temperarea serviciilor. Această diferență este importantă pentru BCE, deoarece instituția încearcă să distingă între un șoc extern de preț și o inflație care se propagă mai larg în economie.

Lagarde a spus că BCE nu reacționează mecanic la scumpirea energiei, ci urmărește dacă aceasta începe să se încorporeze în alte prețuri, în salarii și în anticipațiile inflaționiste. Remunerația pe angajat, indicator folosit pentru dinamica nominală a salariilor, a crescut cu 3,3% în trimestrul al doilea, față de 3,6% în primul trimestru. În evaluarea prezentată eurodeputaților, această evoluție nu indică deocamdată o transmitere materială a șocului energetic în salarii.

Această evaluare explică și caracterul deciziei luate de Consiliul guvernatorilor în septembrie. BCE a majorat cele trei dobânzi-cheie cu câte 25 de puncte de bază, iar de la 16 septembrie rata facilității de depozit este de 2,50%, rata operațiunilor principale de refinanțare de 2,65%, iar rata facilității de creditare marginală de 2,90%. Instituția a justificat decizia prin perspectiva ca inflația să rămână peste țintă pentru o perioadă prelungită, dar nu s-a angajat asupra unui traseu viitor al dobânzilor.

Lagarde a explicat că BCE analizează trei elemente înainte de a decide răspunsul monetar. Primul este perspectiva inflației și riscurile din jurul ei. Al doilea este dinamica inflației de bază, inclusiv măsura în care energia se transmite în alte prețuri și salarii. Al treilea este modul în care politica monetară se transmite în costurile de finanțare și în activitatea economică. Potrivit acestei evaluări, inflația viitoare este mai ridicată decât se anticipa anterior, în special în 2027 și 2028, dar lipsesc până acum semnele că șocul energetic s-a încorporat într-o spirală salarială.

Proiecțiile din septembrie estimează o inflație totală medie de 3,0% în 2026, 2,5% în 2027 și 2,1% în 2028. Pentru inflația fără energie și alimente, BCE estimează 2,5% în 2026, 2,6% în 2027 și 2,3% în 2028. Anticipațiile de inflație pe termen scurt sunt încă ridicate, însă majoritatea indicatorilor pe termen mai lung rămân în jurul valorii de 2%, ceea ce, în evaluarea BCE, susține perspectiva revenirii treptate spre țintă.

Economia zonei euro a rezistat mai bine decât se anticipase inițial. BCE estimează o creștere reală a PIB de 0,9% în 2026, 1,4% în 2027 și 1,5% în 2028. Industria manufacturieră este susținută de cheltuielile publice mai mari pentru apărare și infrastructură, în timp ce încrederea consumatorilor și activitatea serviciilor s-au îmbunătățit. Piața muncii rămâne robustă, cu o rată a șomajului de 6,4% în iulie, chiar dacă ritmul de creștere a ocupării și al forței de muncă încetinește.

În același timp, BCE vede o combinație dificilă de riscuri. Pentru inflație, riscurile sunt orientate în sus, în principal din cauza energiei și a posibilității ca șocurile să persiste. Pentru creștere, riscurile sunt orientate în jos, inclusiv prin costurile mai mari de finanțare și prin dobânzile pe termen lung care au crescut de la precedenta reuniune. Lagarde a spus că această combinație justifică menținerea unei căi intermediare, în care BCE nu ignoră șocul, dar nici nu reacționează mai mult decât permit datele disponibile.

Mesajul transmis în Parlament este astfel unul de prudență. BCE recunoaște că inflația este din nou mai ridicată și că revenirea spre 2% va dura, însă nu consideră că datele actuale arată o generalizare suficientă a presiunilor pentru a justifica automat noi majorări. Următoarele decizii vor rămâne dependente de evoluția inflației, a salariilor, a activității economice și de modul în care politica monetară se transmite către gospodării și companii.

https://2eu.brussels/ro/news/lagarde-spune-ca-scumpirea-energiei-tine-inflatia-ridicata-iar-bce-pastreaza-un-raspuns-masurat-prin-dobanzi