Deși INSCOP a publicat mai multe date de sondaj în ultimele zile, vedeta săptămânii a rămas pachetul privind intențiile, sau ar trebui să spun, preferințele de vot… Și da, este o scădere la AUR, de la 39% (septembrie 2026), la 34% în noiembrie. În condițiile în care INSCOP s-a ținut de cifre, nu de profeții, constatarea mutării unor procente de la AUR la PSD a apărut doar când au existat dovezi empirice în acest sens.
Desigur că am mai discutat despre aceste lucruri – că intenția e una și e corelată cu un context de alegeri; preferința e o orientare care poate că nu beneficiază de un context electoral imediat. Deși, zilele astea, cine mai știe?
O primă observație este aceea că, prin folosirea a două baze de calcul (respondenți care au ales un partid din listă vs. respondenți care au ales un partid din listă și declară că ar veni sigur la vot), constatăm că în cazul AUR nu există diferențe de scor între aceste două scenarii. PSD, deși rămâne pe locul al doilea și se află în creștere față de septembrie, are un 3% diferență între cele două scenarii, pe cel calculat din votanți care spun că sigur ar veni la vot ieșind ușor în dezavantaj. În cazul PNL cele două scenarii sunt de asemenea relativ egale, în timp ce pentru USR, aflat pe al patrulea loc, este iarăși o diferență de cam 3% între cele două ipoteze, dar scorul mai mare apare la electoratul hotărât să participe, nu la cel ipotetic, precum în cazul PSD.
Desigur că electoratul nu este un sac de cartofi, să îl muți dintr-o căruță în alta, iar procentele trebuie citite în raport cu fiecare întreg în parte, nu doar comparate de la o lună la alta. Dar transferul de preferințe de la AUR la PSD, dacă ne uităm la votanții care se declară hotărâți să participe, dinspre septembrie spre noiembrie, este foarte plauzibil. Și consistent cu reușita PSD din ultima vreme a propos de formarea guvernului după interimatul-cel-lung (să îi spunem așa…), dar și cu o serie de mesaje atractive pentru un electorat sensibil măcar la anumite teme suveraniste. Să nu uităm ce am stabilit acum o vreme, în alt articol, anume că electoratul AUR este destul de complex și format din mai multe clustere, în funcție de ce supărări au oamenii, nu neapărat unul omogen ideologic Și iarăși să nu uităm că electoratul AUR a crescut la un moment dat în dauna celui al PSD în primul rând, mai ales în punctul în care au apărut simpatizanți în rândul populației în vârstă, inițial AUR fiind o opțiune politică mai degrabă circumscrisă unui electorat tânăr și cu un profil destul de specific din punctul de vedere al altor socio-demografice.
Ca să parafrazăm o vorbă celebră, pare că PSD începe, sau măcar încearcă, să își ia electoratul înapoi, dând semnale nu neapărat suveraniste, ci decupându-l după teme și îngrijorări care au dus acest electorat între simpatizanții AUR. Teza lor a fost aceea că în timpul coabitării cu PNL, polarizarea europenism vs. suveranism (nu e toată lumea de acord cu etichetele acestea, dar deocamdată ne ajută) a lăsat impresia că PSD nu se mai adresează unei părți a electoratului său sau măcar că nu îi recunoaște anumite preocupări. Cât din acest electorat poate întoarce PSD este încă de discutat și depinde și de ce face AUR în continuare, la fel cum dinamica electoratului AUR poate depinde și de dualitatea încă nerezolvată AUR-Călin Georgescu.
Aceleași date ne arată și că proiectul unei alianțe PNL-USR este bine primită de electoratele celor două partide și momentan ar plasa această eventuală alianță pe poziția a doua a topului politic.
Ultimele știri
08:47
08:31
08:30
08:15
08:00
Vezi mai multe știri