AUR înaintează peste 40%: de ce spune directorul INSCOP că partidele mari alimentează radicalizarea

Directorul INSCOP; Remus Ștefureac, avertizează că prăbușirea încrederii în partidele tradiționale, criza politică prelungită și nemulțumirile economice împing tot mai mulți alegători spre AUR. El consideră realist scenariul în care formațiunea lui George Simion ajunge singură la majoritatea absolută, în lipsa unei alternative credibile.

Într-un interviu pentru Aktual 24, plecat de la comparația cu scorul foarte mare obținut de AfD în Saxonia-Anhalt și de la ideea că România traversează o situație similară, în care AUR pare să fi devenit principalul beneficiar al frustrărilor sociale și politice, Ștefureac spune că nu îl surprinde menținerea AUR la aproximativ 40%, ci faptul că partidul nu urcă și mai mult, având în vedere crizele succesive și lipsa de coerență a guvernării.

Directorul INSCOP pune accent pe blocajul partidelor tradiționale, pe certurile dintre ele și pe incapacitatea de a construi un compromis politic funcțional. În opinia sa, oamenii văd prețuri mai mari, facturi mai grele și oportunități economice puține, dar nu primesc din partea clasei politice un proiect clar de dezvoltare. Această ruptură dintre agenda publică și agenda partidelor ar crea teren fertil pentru populismul radical.

Ștefureac afirmă că potențialul electoral al zonei radicale este deja foarte mare: dacă adunăm susținerea pentru AUR și pentru formațiuni precum SOS sau POT, rezultatul depășește 46-47% în intenție de vot. El mai spune că, în lipsa unor alternative noi și credibile, aceste voturi se pot consolida și mai mult.

Un alt argument invocat este sentimentul de abandon social, întâlnit și în Germania de Est, dar și în România, unde nostalgia după comunism rămâne ridicată. În viziunea lui, AUR atrage nu doar alegători din rural, diaspora și orașe mici, ci și categorii precum micii antreprenori, pe fondul nemulțumirii față de costurile de trai și lipsa de perspectivă.

Totuși, Ștefureac respinge ideea unui derapaj iminent spre totalitarism. El spune că societatea românească a arătat, în 35 de ani, capacitate de rezistență prin alternanțe la guvernare și printr-o societate civilă activă, dar avertizează că efectele negative ale crizei actuale sunt deja vizibile și pot deveni mai grave.