Lagarde avertizează că inflația va rămâne ridicată în zona euro, dar BCE nu vede efecte secundare peste cele anticipate

Inflația din zona euro va rămâne ridicată în trimestrele următoare, pe fondul scumpirii energiei, avertizează președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde. Într-un interviu pentru cotidianul japonez Yomiuri Shimbun, realizat la 4 noiembrie și publicat la 7 noiembrie, ea spune că BCE nu vede deocamdată efecte secundare peste cele incluse în proiecțiile sale. Durata șocului energetic rămâne esențială pentru deciziile privind dobânzile, pe care instituția le va lua în funcție de date, de la o reuniune la alta.

Pe scurt

1.Estimarea rapidă Eurostat indică o inflație anuală de 4% în zona euro în octombrie 2026, față de 3,8% în septembrie. Prețurile energiei au crescut cu 20,8% într-un an, în timp ce inflația de bază a rămas la 2,5%.

2.Lagarde spune că BCE nu observă efecte secundare peste cele anticipate, dar urmărește acordurile salariale și așteptările companiilor. Datele detaliate vor arăta dacă scumpirile serviciilor reflectă mai ales costurile energiei sau o propagare mai largă a presiunilor asupra prețurilor.

3.BCE a menținut dobânzile la 29 octombrie. Proiecțiile din decembrie vor evalua efectele energiei mai scumpe pe piețele futures și ale creșterii dobânzilor pe termen lung; Lagarde nu anunță în avans următoarea decizie de politică monetară.

4.Președinta BCE avertizează că statele cu datorii ridicate sunt mai vulnerabile la creșterea costurilor de finanțare. Nu exclude niciun instrument al băncii, dar utilizarea fiecăruia depinde de criteriile aplicabile și de decizia Consiliului guvernatorilor.

5.Lagarde, care va părăsi funcția la 7 februarie 2027, dorește să intervină mai liber în dezbaterile publice, dar spune că nu plănuiește să candideze la președinția Franței. Ea cere și cooperare între băncile centrale împotriva atacurilor cibernetice amplificate de inteligența artificială.

Avertismentul pornește de la estimarea rapidă Eurostat pentru octombrie: inflația anuală de 4% depășește ținta BCE de 2% pe termen mediu și este mai ridicată decât anticipa banca în urmă cu câteva luni. Energia are un rol decisiv, rata anuală a scumpirilor urcând de la 18,9% în septembrie la 20,8% în octombrie. Lagarde atribuie presiunea conflictului din Orientul Mijlociu și capacității globale de rafinare mai reduse. Ritmul de creștere a prețurilor alimentelor s-a accelerat, de asemenea.

Dincolo de indicele general, tabloul este mai stabil. Inflația de bază, care exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul, a rămas la 2,5%, iar cea a serviciilor a crescut de la 3,2% la 3,3%. Lagarde spune că această din urmă evoluție se înscrie în intervalul observat în ultimele patru luni. La momentul interviului, BCE aștepta datele detaliate pentru a stabili dacă scumpirile serviciilor provin în principal din activități mari consumatoare de energie, precum transporturile, sau indică efecte indirecte mai răspândite.

Banca urmărește separat efectele secundare, care pot apărea atunci când scumpirile inițiale influențează salariile și, ulterior, prețurile practicate de companii. Acordurile salariale multianuale și așteptările companiilor privind salariile nu arată deocamdată o schimbare peste ipotezele deja incluse în proiecții, explică Lagarde. Această constatare nu înseamnă că șocul energetic nu are efecte asupra economiei sau că riscul a dispărut: cu cât inflația rămâne mai ridicată și mai persistentă, cu atât crește riscul pentru revenirea la ținta de 2%.

Noile proiecții vor trebui să țină seama de schimbările intervenite după evaluarea din septembrie, când BCE estima o inflație medie de 3% în 2026, 2,5% în 2027 și 2,1% în 2028. Curbele prețurilor energiei pe piețele futures au urcat, deși petrolul s-a ieftinit mai recent, iar dobânzile pe termen lung au crescut. Aceste evoluții influențează atât inflația, cât și activitatea economică. Lagarde nu anticipează sensul revizuirilor înaintea încheierii exercițiului de prognoză.

La reuniunea din 29 octombrie, Consiliul guvernatorilor a menținut cele trei dobânzi-cheie: 2,50% pentru facilitatea de depozit, 2,65% pentru operațiunile principale de refinanțare și 2,90% pentru facilitatea de creditare marginală. BCE a avertizat că un șoc energetic mai intens și mai îndelungat poate majora inflația și reduce creșterea economică, în timp ce înăsprirea condițiilor de finanțare poate frâna atât activitatea, cât și presiunile asupra prețurilor. În interviu, Lagarde evită să anunțe ce va decide banca în decembrie și precizează că, pe baza informațiilor disponibile, ar fi necesare schimbări semnificative pentru modificarea direcției pe care o anticipează.

Prudența reflectă și experiența din 2021–2022. Lagarde recunoaște că băncile centrale au considerat inițial șocul ofertei și inflația rezultată drept tranzitorii. Redeschiderea economiilor după pandemie a generat însă și un șoc al cererii, susținut de cheltuirea economiilor acumulate de consumatori. În retrospectivă, evaluarea inițială a fost greșită, spune ea. Lecția invocată este necesitatea de a evalua simultan factorii care afectează oferta și cererea, într-un mediu cu perturbări comerciale și geopolitice greu de anticipat.

Creșterea dobânzilor pe termen lung este, în evaluarea sa, un fenomen global. La aceasta contribuie inflația alimentată de tensiunile geopolitice, emisiunile mari de datorie publică și concurența pentru finanțare dintre state și companiile tehnologice care investesc în inteligența artificială. Țările europene cu datorii ridicate sunt mai sensibile la costurile suplimentare, motiv pentru care Lagarde insistă asupra respectării regulilor fiscale ale UE.

Întrebată dacă BCE ar folosi Instrumentul de protecție a transmisiei politicii monetare, Lagarde nu exclude în avans niciun instrument. Acesta este disponibil pentru a contracara evoluții dezordonate și nejustificate ale piețelor care amenință grav transmiterea politicii monetare în zona euro. Utilizarea instrumentelor depinde însă de criterii și condiții specifice, precum și de aprecierea Consiliului guvernatorilor. Răspunsul nu constituie un anunț de activare.

Interviul oferă și explicații despre plecarea sa de la BCE, anunțată pentru 7 februarie 2027. Lagarde dorește să se exprime mai liber în apărarea statului de drept și a cooperării internaționale și să participe la dezbaterea dinaintea alegerilor prezidențiale franceze. Ea spune că nu plănuiește o candidatură proprie. Conducerea Forumului Economic Mondial rămâne una dintre opțiunile pentru viitor, fără să existe o decizie.

Pe planul stabilității financiare, Lagarde avertizează că inteligența artificială face atacurile cibernetice mai periculoase și crește importanța apărării și a cooperării instituționale. Băncile centrale depind unele de altele și trebuie să pregătească împreună răspunsul la eventuale atacuri, inclusiv prin Consiliul pentru Stabilitate Financiară și Banca Reglementelor Internaționale. Ea include explicit Banca Japoniei în această cooperare.

Următoarea reuniune de politică monetară a BCE se va desfășura la 16–17 decembrie, cu anunțarea deciziei și conferința de presă în a doua zi. Până atunci, banca urmărește dacă persistența scumpirilor energiei schimbă perspectivele inflației și comportamentul salariilor, fără să se angajeze dinainte într-o anumită traiectorie a dobânzilor.