BCE menține dobânda de depozit la 2,50% și avertizează că energia mai scumpă amenință prețurile și creșterea economică

Banca Centrală Europeană păstrează cele trei dobânzi de referință după majorarea din septembrie. Inflația anuală a zonei euro a ajuns la 3,8%, însă banca nu constată deocamdată o reacție semnificativă a salariilor la șocul energetic și nu promite o anumită decizie pentru decembrie.

Banca Centrală Europeană a menținut joi, 29 octombrie, rata facilității de depozit la 2,50%, într-o economie în care scumpirea energiei împinge inflația în sus, iar finanțarea mai costisitoare riscă să încetinească activitatea. Consiliul guvernatorilor a păstrat și celelalte două dobânzi, la 2,65% pentru refinanțarea principală și 2,90% pentru creditarea marginală, fără să anunțe în avans direcția următoarei decizii.

Pe scurt

1.Cele trei dobânzi BCE rămân la 2,50%, 2,65% și 2,90%. Nivelurile sunt cele intrate în vigoare la 16 septembrie, după o majorare cu 0,25 puncte procentuale.

2.Inflația anuală a zonei euro a crescut de la 3,2% în august la 3,8% în septembrie. Prețurile energiei erau cu 18,9% mai mari decât cu un an înainte, nu cu 18,9% față de luna august.

3.BCE avertizează că un șoc energetic mai amplu și mai îndelungat poate ridica inflația și reduce creșterea. Inflația de bază a rămas însă în linii mari stabilă, iar salariile nu arată deocamdată o reacție semnificativă la șoc.

4.Băncile au înăsprit criteriile de creditare pentru companii în trimestrul al treilea. Cererea de împrumuturi pentru locuințe a scăzut puternic, deși criteriile de aprobare pentru această categorie au rămas neschimbate în ansamblu.

5.Următoarea decizie de politică monetară este programată pentru 17 decembrie. BCE va decide în funcție de date, fără o promisiune de majorare sau reducere a dobânzilor.

Pauza din octombrie lasă în vigoare majorarea decisă la 10 septembrie și aplicată șase zile mai târziu. Atunci, banca ridicase toate cele trei rate cu 25 de puncte de bază. Menținerea lor acum nu anulează acea înăsprire și nici nu indică, prin ea însăși, că următoarea mișcare va fi o reducere.

Dificultatea pentru BCE vine din efectele diferite ale aceleiași scumpiri. Energia mai costisitoare mărește direct facturile și costurile de producție, dar reduce și banii rămași gospodăriilor pentru alte cumpărături. Dacă firmele transferă aceste costuri în prețuri, presiunea inflaționistă se poate extinde; dacă cererea slăbește, activitatea economică poate pierde din ritm.

Datele Eurostat pentru septembrie arată o inflație anuală de 3,8% în zona euro, față de 3,2% în august. Componenta energetică a ajuns la 18,9%, după 14,3% în luna precedentă. Aceste procente compară prețurile cu cele din aceeași lună a anului trecut. Ele nu măsoară o scumpire lunară de aceeași amploare.

BCE precizează că energia a depășit traiectoria anticipată în proiecțiile sale din septembrie. Banca se așteaptă ca acest lucru să ridice inflația pe termen scurt și să o mențină mult peste ținta de 2% în trimestrele următoare. Revenirea ulterioară către țintă depinde, între altele, de diminuarea inflației energetice și de efectele dobânzilor mai ridicate.

Totuși, banca distinge scumpirea energiei de instalarea unei spirale între prețuri și salarii. Indicatorii inflației de bază au rămas în linii mari stabili, iar presiunile salariale sunt moderate. La conferința de presă, Christine Lagarde a explicat că BCE urmărește atent efectele de runda a doua, fără să observe deocamdată un risc suplimentar semnificativ față de cel inclus în proiecțiile din septembrie.

Nici tabloul creșterii nu este prezentat ca o recesiune deja instalată. Datele disponibile sugerează că economia zonei euro a continuat să se extindă în trimestrul al treilea, susținută de revenirea serviciilor, de investițiile legate de inteligența artificială și de cheltuielile publice pentru infrastructură și apărare. În schimb, energia și finanțarea mai scumpe afectează încrederea și pot frâna cererea.

Condițiile financiare s-au înăsprit de la reuniunea precedentă, potrivit BCE. Sondajul său asupra creditării arată criterii mai restrictive pentru împrumuturile acordate companiilor și o scădere a cererii acestora. Pentru creditele imobiliare, cererea a scăzut puternic pe fondul dobânzilor mai mari, deși criteriile de aprobare au rămas neschimbate în termeni neți. Criteriile de aprobare și prețul efectiv al împrumutului sunt lucruri diferite.

Această transmisie prin creditare este una dintre căile prin care politica monetară poate reduce presiunile asupra prețurilor, dar și investițiile și consumul. Nu înseamnă că fiecare debitor plătește una dintre cele trei dobânzi BCE. Ratele creditelor oferite de băncile comerciale depind și de contract, scadență și riscul clientului.

BCE menține o abordare de la o reuniune la alta, pe baza perspectivelor inflației, a datelor economice și a modului în care dobânzile se transmit în economie. Reuniunea din 17 decembrie va aduce o nouă evaluare. Decizia din octombrie păstrează costul banilor la nivelul existent, lăsând deschis răspunsul la evoluția șocului energetic.

https://2eu.brussels/ro/news/bce-mentine-dobanda-la-2-50-in-timp-ce-scumpirea-energiei-alimenteaza-inflatia-si-franeaza-economia