icon

Rămâi conectat la știrile care contează, fii primul care află! Notificările sunt selectate de redacție pentru știrile cu adevărat importante!

Nu, mulțumesc
Mă abonez
search icon
search icon
Flag Arrow Down
Română
Română
Magyar
Magyar
English
English
Français
Français
Deutsch
Deutsch
Italiano
Italiano
Español
Español
Русский
Русский
日本語
日本語
中国人
中国人

Modifică limba

arrow down
  • Română
    Română
  • Magyar
    Magyar
  • English
    English
  • Français
    Français
  • Deutsch
    Deutsch
  • Italiano
    Italiano
  • Español
    Español
  • Русский
    Русский
  • 日本語
    日本語
  • 中国人
    中国人
Secțiuni
  • Ultima oră
  • Exclusiv
  • Sondaje INSCOP
  • Podcast
  • UE
  • Diaspora
  • Republica Moldova
  • Politică
  • Economie
  • Actualitate
  • Internațional
  • Sport
  • Sănătate
  • Educație
  • Știință IT&C
  • Arte & Lifestyle
  • Opinii
  • Alegeri 2025
  • Mediu
Despre Noi
Contact
Politică de confidențialitate
Termeni și condiții
Parcurge rapid sumarul știrilor și vezi cum sunt tratate în diferite publicații!
  • Ultima oră
  • Exclusiv
    • Sondaje INSCOP
    • Podcast
    • UE
    • Diaspora
    • Republica Moldova
    • Politică
    • Economie
    • Actualitate
    • Internațional
    • Sport
    • Sănătate
    • Educație
    • Știință IT&C
    • Arte & Lifestyle
    • Opinii
    • Alegeri 2025
    • Mediu
131 știri noi în ultimele 24 de ore
  1. Acasă
  2. UE
acum 8 minute

Avocatul general al CJUE susține plata directă a creatorilor de către platforme, cu condiții împotriva dublei remunerări și a barierelor de licențiere

2eu.brussels
whatsapp
facebook
linkedin
x
copy-link copy-link
20 noiembrie 2026, 13:12
main event image
UE
Foto 2eu.brussels
google-preference

Vezi mereu știrile noastre în Google

Autorii și artiștii interpreți pot păstra un drept la plată directă de la platforme după cedarea drepturilor de exploatare către producători, consideră avocatul general al CJUE Maciej Szpunar. În concluziile din cauza C‑663/24, Streamz și alții, el susține în principiu un asemenea mecanism, dar cere păstrarea libertății de a acorda licențe gratuite și ajustarea plăților pentru a evita dubla remunerare. Pentru platformele de partajare, dreptul poate privi numai conținutul autorizat. Avocatul general consideră, de asemenea, că mecanismul este incompatibil cu libertatea de a presta servicii în măsura în care împiedică licențele multiteritoriale. Concluziile nu sunt obligatorii pentru Curte.

Pe scurt Dreptul belgian la remunerație reziduală nu este incompatibil în principiu cu legislația UE. Autorii și interpreții pot primi plăți direct de la platforme chiar dacă au cedat producătorilor dreptul de autorizare a exploatării. Creatorii trebuie să poată autoriza gratuit utilizarea operelor. Caracterul inalienabil și netransferabil al dreptului la remunerație nu poate elimina această posibilitate. Pentru platformele de partajare, remunerația suplimentară poate privi numai conținutul utilizat cu autorizare. Plata nu poate fi impusă pentru conținut pe care platforma este obligată să îl blocheze deoarece nu are licență. Trebuie evitată dubla remunerare. Sumele achitate producătorilor prin licențe și plățile directe către creatori trebuie corelate pentru a menține o remunerație totală adecvată și proporțională. Există rezerve privind piața unică. Avocatul general consideră incompatibil cu articolul 56 TFUE un mecanism care împiedică licențele multiteritoriale. El examinează și egalitatea de tratament și obligația notificării prealabile a regulilor tehnice.

Cauza Streamz și alții, C‑663/24, provine din contestarea legii belgiene din 19 iunie 2022, prin care au fost transpuse dispozițiile Directivei (UE) 2019/790 privind drepturile de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală. Legiuitorul belgian a introdus un drept suplimentar la remunerație pentru autorii și artiștii interpreți care au cedat drepturile exclusive de exploatare a lucrărilor muzicale și audiovizuale. Dreptul este caracterizat ca inalienabil și netransferabil. În practică, el urmărește să împiedice creatorii să piardă orice posibilitate de a beneficia direct de exploatarea ulterioară a operelor lor, după semnarea contractelor cu producători sau alți intermediari. Exercitarea acestuia se face prin organisme de gestiune colectivă, care negociază, colectează și distribuie remunerațiile în numele titularilor.

Printre companiile care au contestat dispoziții ale legii se numără entități din grupurile Google, Spotify, Meta, Streamz, Sony Music Entertainment, Universal Music și Warner Music. Litigiul a ajuns la Curtea Constituțională a Belgiei, care a adresat CJUE treisprezece întrebări preliminare privind diferite aspecte ale legislației naționale. Primele trei întrebări privesc drepturile editorilor de presă, iar celelalte examinează plata suplimentară a autorilor și artiștilor interpreți. Deși soluțiile sunt analizate în aceeași cauză, ele trebuie diferențiate deoarece implică titulari, drepturi și operațiuni juridice distincte.

În modelul clasic al drepturilor de autor, creatorul deține dreptul exclusiv de a autoriza utilizarea operei sale. El poate acorda o licență sau poate ceda anumite drepturi unui producător, editor ori alt intermediar, în schimbul unei remunerații stabilite contractual. Ulterior, producătorul poate negocia cu platformele digitale licențe pentru distribuirea operei. Veniturile obținute de creator depind de contractele încheiate și de mecanismele de remunerare aplicabile. Remunerația reziduală propusă de legiuitorul belgian urmărește să modifice această relație economică. Autorul sau interpretul poate ceda dreptul exclusiv de autorizare, dar păstrează un drept distinct de a primi bani atunci când opera sau prestația este exploatată comercial de un furnizor digital. Prin urmare, o platformă care a obținut o licență de la producător ar putea avea și obligația de a participa la un mecanism de remunerare directă a creatorului.

Avocatul general consideră că această separare nu este, prin natura sa, incompatibilă cu articolul 3 din Directiva 2001/29/CE. Dispoziția respectivă armonizează dreptul de comunicare și punere la dispoziția publicului, dar nu stabilește exhaustiv toate mecanismele prin care titularii originari pot fi remunerați atunci când drepturile sunt exploatate prin intermediari. Statele membre păstrează o marjă de apreciere în organizarea relațiilor economice dintre titulari și utilizatori, cu condiția să nu modifice conținutul drepturilor exclusive ori să încalce celelalte reguli europene.

Prima limită importantă privește libertatea autorului sau interpretului de a autoriza folosirea unei opere fără să solicite bani. Un drept exclusiv include atât posibilitatea de a condiționa autorizarea de o remunerație, cât și posibilitatea de a permite o utilizare gratuită. Această libertate este relevantă pentru numeroase forme de distribuție digitală, inclusiv pentru artiștii independenți, proiectele necomerciale și creatorii care aleg voluntar să distribuie materiale pentru a-și crește vizibilitatea. Szpunar consideră că un drept rezidual nu poate elimina această posibilitate. Problema apare în special atunci când legislația acoperă atât cesiunea drepturilor către un producător, cât și licențele acordate direct utilizatorilor. Dacă un creator autorizează explicit o platformă să distribuie gratuit o operă, dar aceasta este totuși obligată să achite o remunerație suplimentară, libertatea creatorului de a acorda o asemenea autorizație ar putea fi golită de efect.

Avocatul general menționează modificările aduse legislației belgiene în februarie 2024, care au extins formularea unor dispoziții pentru a include și acordarea de licențe. El consideră că instanța națională trebuie să verifice dacă această formulare păstrează efectiv dreptul de autorizare gratuită. Nu este suficient ca un creator să poată renunța ulterior la încasarea banilor colectați de un organism de gestiune colectivă. Renunțarea după colectare și libertatea de a acorda de la început o licență gratuită sunt două situații juridice diferite.

Legislația belgiană privește două categorii de operatori care nu funcționează identic. Prima cuprinde platformele de partajare a conținutului online, pe care utilizatorii încarcă opere sau prestații, iar furnizorul organizează și promovează accesul la ele. A doua categorie include serviciile de streaming care pun la dispoziția publicului, în scop comercial, cataloage de opere muzicale sau audiovizuale, în cadrul unor servicii asupra cărora furnizorul exercită responsabilitate editorială pentru organizarea ofertei.

Diferența este importantă pentru aplicarea articolului 17 din Directiva 2019/790. Acest articol stabilește un regim special pentru serviciile de partajare de conținut, în cazul operelor încărcate de utilizatori. Furnizorul trebuie să obțină autorizarea titularilor drepturilor pentru actele de comunicare sau punere la dispoziția publicului care îi sunt imputate. Atunci când nu obține autorizarea, directiva stabilește condiții în care platforma poate fi răspunzătoare și măsuri pe care trebuie să le adopte pentru a împiedica accesul la conținutul neautorizat.

Avocatul general consideră că remunerația reziduală poate fi aplicată, în cazul acestor platforme, numai operelor și prestațiilor pentru care există autorizarea necesară. În lipsa unei autorizații, platforma nu ar trebui obligată să plătească pentru exploatarea pe care are, în același timp, obligația de a o preveni. O asemenea situație ar crea un conflict între regimul de autorizare și cel de remunerare. Această concluzie nu elimină răspunderea platformei pentru utilizările neautorizate în condițiile legislației relevante. Ea privește limitele unui drept suplimentar de remunerație pentru exploatări licențiate, distinct de alte remedii juridice.

În industria muzicală și audiovizuală, platformele pot achita deja sume producătorilor sau altor titulari de drepturi pentru licențele care permit distribuirea operelor. Producătorii, la rândul lor, pot avea obligații contractuale de remunerare a autorilor și interpreților. Dacă un nou drept național obligă platforma să plătească separat aceiași creatori pentru aceeași exploatare, fără ajustarea sumelor deja negociate, poate apărea riscul unei duble remunerări.

Szpunar consideră că dreptul Uniunii nu interzice în principiu existența unor surse multiple de venit pentru creatori. Totuși, remunerația totală trebuie să rămână adecvată și proporțională. Mecanismul național ar trebui, prin urmare, să conțină o metodă prin care plățile provenite din surse diferite sunt coordonate sau ajustate. Această condiție urmărește să evite ca aceeași exploatare să determine acumularea unor obligații disproporționate, fără legătură cu valoarea economică a utilizării. Ea protejează și funcționarea relațiilor contractuale dintre autori, interpreți, producători și furnizori de servicii.

Avocatul general nu stabilește o formulă universală de repartizare a veniturilor și nici un procent care trebuie acordat creatorilor din fiecare abonament de streaming. O asemenea metodologie ar necesita reguli și informații privind structura contractelor, drepturile licențiate și veniturile efectiv generate. Analiza are la bază articolele 18 și 20 din Directiva 2019/790. Articolul 18 consacră principiul potrivit căruia autorii și artiștii interpreți trebuie să primească o remunerație adecvată și proporțională atunci când operele și prestațiile lor sunt exploatate comercial. Statele membre pot utiliza mecanisme diferite pentru aplicarea acestui principiu. Articolul 20 privește, în schimb, ajustarea contractelor atunci când remunerația convenită inițial se dovedește disproporționat de mică în raport cu veniturile obținute ulterior din exploatare.

Szpunar apreciază că un drept rezidual poate constitui o modalitate de aplicare a obiectivului european privind remunerarea creatorilor. Dar existența acestui obiectiv nu justifică automat orice mecanism național. Regulile trebuie să respecte conținutul drepturilor exclusive și celelalte dispoziții europene, inclusiv libertatea de a presta servicii și egalitatea de tratament.

Serviciile de streaming operează frecvent în mai multe state membre și utilizează licențe care acoperă simultan mai multe teritorii. O astfel de licență permite autorizarea exploatării unei opere muzicale sau audiovizuale în mai multe țări, fără negocierea complet separată a tuturor condițiilor pentru fiecare piață națională. Pentru serviciile online, licențierea multiteritorială reduce costurile și poate facilita accesul consumatorilor la cataloage similare în state diferite. Dacă un singur stat membru introduce o obligație suplimentară de remunerație directă, care se adaugă fără ajustare condițiilor licențelor existente, furnizorul poate avea motive economice să excludă teritoriul respectiv dintr-o licență comună. În acest caz, operele pot necesita acorduri separate, iar piața unică devine mai fragmentată.

Avocatul general consideră că o asemenea consecință poate constitui o restricție nejustificată a libertății de a presta servicii, garantată de articolul 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. El propune ca această dispoziție să fie interpretată în sensul că se opune mecanismului național în măsura în care aplicarea acestuia împiedică acordarea licențelor multiteritoriale care includ statul respectiv. Condiția este esențială. Szpunar nu afirmă că orice drept rezidual național încalcă automat tratatul. Problema apare atunci când efectul său concret sau juridic împiedică funcționarea licențierii multiteritoriale. În analiza sa, avocatul general subliniază că această problemă nu a fost dezbătută suficient de amplu de toate părțile. De aceea, el formulează concluzia privind incompatibilitatea într-o manieră condiționată.

Organizațiile care reprezintă autorii și interpreții susțin că modelul actual al streamingului permite producătorilor și platformelor să obțină venituri importante, în timp ce numeroși creatori primesc o parte limitată. Un drept direct la remunerație ar putea reduce dependența autorilor de negocierile individuale cu intermediarii și ar putea permite colectarea unor plăți prin organisme specializate. Platformele și unele companii de producție avertizează însă că obligațiile suplimentare pot modifica valoarea licențelor, pot genera costuri administrative și pot afecta distribuția transfrontalieră.

El observă că un mecanism de remunerație calculată în funcție de exploatarea efectivă poate avantaja în primul rând creatorii foarte populari, ale căror opere generează deja venituri ridicate. De asemenea, dacă platformele trebuie să achite separat o remunerație suplimentară, ele pot reduce sumele negociate cu producătorii. Aceștia din urmă pot încerca să transfere reducerea asupra creatorilor prin contractele comerciale existente. Într-un asemenea scenariu, plățile directe suplimentare nu ar garanta automat o creștere a venitului total al autorilor și interpreților.

Avocatul general nu prezintă aceste efecte ca rezultate economice demonstrate definitiv. El arată că există cercetări și poziții contradictorii și că instanța europeană nu este în măsură să soluționeze în mod definitiv această dispută economică. Această precizare contează pentru interpretarea concluziilor: analiza nu stabilește că remunerația reziduală va reduce în mod necesar veniturile creatorilor, ci examinează dacă mecanismul este juridic adecvat și proporțional.

Prima privește tratamentul diferențiat al serviciilor care realizează acte comparabile de exploatare a operelor. Avocatul general consideră că articolele 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale pot împiedica un regim care impune obligații numai unor categorii de utilizatori, dacă aceștia se află într-o situație comparabilă cu alți operatori care efectuează aceleași acte de exploatare. Aceasta nu înseamnă că toate tipurile de servicii digitale trebuie reglementate identic. Diferențele pot fi justificate, dar trebuie analizate în raport cu natura activităților și cu obiectivul normelor.

A doua problemă privește notificarea reglementărilor tehnice. Directiva (UE) 2015/1535 stabilește o procedură prin care statele membre trebuie să comunice Comisiei anumite proiecte de norme tehnice și reguli privind serviciile societății informaționale înainte de adoptare. Szpunar consideră că mecanismul național privind remunerația reziduală intră în această categorie și, prin urmare, este supus obligației de notificare prealabilă. Acesta este un aspect procedural distinct de compatibilitatea materială cu normele privind drepturile de autor și libertatea de a presta servicii. Nerespectarea unei obligații de notificare poate avea consecințe juridice proprii, dar acestea trebuie stabilite de instanța competentă în funcție de situația normelor și a procedurii naționale.

Cauza are o relevanță directă pentru Belgia, deoarece privește prevederi introduse în Codul de drept economic prin legea de transpunere din 2022 și modificările ulterioare. Curtea Constituțională belgiană a suspendat examinarea anumitor acțiuni de anulare și a solicitat interpretarea dreptului european. După pronunțarea hotărârii CJUE, instanța belgiană va trebui să aplice soluțiile obligatorii pentru a stabili soarta dispozițiilor contestate.

Pentru serviciile de streaming și platformele de partajare, hotărârea poate clarifica modul în care drepturile creatorilor pot fi remunerate separat de licențele acordate producătorilor. Pentru organismele de gestiune colectivă, ea poate influența condițiile în care sunt negociate, colectate și distribuite sumele provenite din asemenea drepturi. Pentru autorii și artiștii independenți, una dintre problemele centrale rămâne păstrarea posibilității de a acorda licențe gratuite, inclusiv în situații în care există un sistem obligatoriu de gestiune colectivă. La nivelul UE, cauza este relevantă pentru statele care examinează noi modalități de remunerare a creatorilor în economia digitală. Un stat membru poate avea libertatea de a alege anumite instrumente, dar nu poate ignora efectele pe care regulile sale le produc asupra libertății de a presta servicii în alte țări.

Ele nu constituie o hotărâre a Curții de Justiție și nu modifică automat legislația belgiană. Judecătorii CJUE urmează să delibereze și să pronunțe o soluție la o dată ulterioară. Abia interpretarea stabilită prin hotărâre va deveni obligatorie pentru instanța națională și pentru alte instanțe care examinează aceeași problemă de drept european.

Context: Înainte de cauza Streamz, CJUE a analizat și alte litigii privind interpretarea dreptului UE în domenii digitale

Anterior, avocatul general Maciej Szpunar a prezentat concluzii într-o altă cauză despre modul în care chatboturile care consultă articole de presă pot încălca drepturile editorilor, dacă ocolesc protecții tehnice sau reproduc recognoscibil exprimarea publicației. În același timp, Curtea a avut pe rol și o altă abordare privind practicile comerciale online: avocata generală Laila Medina a propus în fața CJUE ca accesul la o rețea socială descris ca „gratuit” să poată fi considerat neconform cu regulile privind practicile neloiale atunci când utilizarea implică furnizarea de date personale pentru valorificare comercială.

Surse

sursa imagine
2eu
Avocatul general al CJUE susține plata directă a creatorilor de către platforme, cu condiții împotriva dublei remunerări și a barierelor de licențiere

Ultimele știri

13:14

Myanmar respinge decizia CIJ care recunoaște genocidul comis împotriva minorității rohingya

13:14

China cere Japoniei să-și retragă declarațiile „greșite” despre Taiwan și să-și schimbe atitudinea față de problemele istorice

13:08

Avocatul general al CJUE susține remunerarea editorilor pentru reutilizarea presei de către platforme, cu limite privind conținutul publicat chiar de aceștia

12:55

Inter negociază pentru Gustavo Varela, atacantul care a marcat de 9 ori în primele 10 etape din Serie A

Vezi mai multe știri

ȘTIRI PE ACELEAȘI SUBIECTE

event image
UE
Avocatul general al CJUE susține remunerarea editorilor pentru reutilizarea presei de către platforme, cu limite privind conținutul publicat chiar de aceștia
event image
UE
Avocatul general al CJUE: chatboturile AI pot încălca drepturile presei dacă ocolesc protecțiile sau oferă copii recognoscibile ale articolelor
event image
UE
Avocata generală a CJUE consideră că Facebook nu poate fi numit gratuit când accesul presupune folosirea comercială a datelor personale
event image
UE
Avocatul general al CJUE spune că firmele pot fi excluse din achiziții publice pentru riscuri de securitate națională, dar nu fără garanții și control judiciar
event image
UE
TikTok ar putea rămâne controlor de acces în UE, după ce avocatul general a susținut respingerea recursului ByteDance
event image
UE
Curtea de Justiție respinge recursul Nord Stream 2 și menține regulile privind accesul terților la gazoduct
app preview
Feed personalizat de știri, căutare cu Inteligență Artificială și notificări într-o experiență mai interactivă.
app preview app preview
Belgia CJUE servicii de streaming Maciej Szpunar Directiva 2019/790

Recomandările redacției

main event image
Sondaje INSCOP
acum 3 ore

Noiembrie 2026: BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research Ediția a XV-a – Capitolul al XI-lea: Camere de supraveghere

main event image
Actualitate
acum 27 minute

Radu Miruță anunță că va contesta în instanță decizia ANI de a-l declara incompatibil și acuză agenția că este controlată exclusiv de PSD / Explicațiile deputatului USR

Surse
imagine sursa
imagine sursa
imagine sursa
main event image
Actualitate
acum 1 oră

Raed Arafat, trimis în judecată pentru acuzații privind regimul vamal în dosarul elicopterului pentru SMURD

Surse
imagine sursa
imagine sursa
main event image
Exclusiv
acum 2 ore

EXCLUSIV | România, în viziunea presei din Rusia / Scenariul unirii cu Republica Moldova, descris ca o „capitulare” a Chișinăului

main event image
Economie
acum 1 oră

Analiza S&P Global Energy: Proiectul Neptun Deep poate schimba piața gazelor din regiune și reduce importurile de GNL din SUA

Surse
imagine sursa
imagine sursa
imagine sursa
main event image
Opinii
acum 4 ore
EDITORIALE & opinii

Dinamici electorale

main event image
Opinii
Ieri 10:52

Andrei Pleșu: Ce au fost și ce-au ajuns miniștrii noștri

main event image
Exclusiv
acum 3 ore

EXCLUSIV E-TRENDS by NewsVibe. Topul temelor economice în tendințe, în ultima săptămână

app preview
Feed personalizat de știri, căutare cu Inteligență Artificială și notificări într-o experiență mai interactivă.
app preview
app store badge google play badge
  • Ultima oră
  • Exclusiv
  • Sondaje INSCOP
  • Podcast
  • UE
  • Diaspora
  • Republica Moldova
  • Politică
  • Economie
  • Actualitate
  • Internațional
  • Sport
  • Sănătate
  • Educație
  • Știință IT&C
  • Arte & Lifestyle
  • Opinii
  • Alegeri 2025
  • Mediu
  • Despre Noi
  • Contact
Politică de confidențialitate
Politica de cookies
Termeni și condiții
Licențe open source
Toate drepturile rezervate Strategic Media Team SRL

Tehnologie in parteneriat cu

anpc-sal anpc-sol