Enrico Letta spune că piața unică a devenit testul capacității Uniunii Europene de a acționa

Enrico Letta afirmă că foaia de parcurs „One Europe, One Market” a transformat finalizarea pieței unice într-un test de execuție pentru Uniunea Europeană. Într-un paper publicat de CEPR, fostul premier italian susține că Europa are deja un diagnostic al fragmentării, iar miza politică este acum capacitatea instituțiilor europene de a livra reformele asumate.

Pe scurt

Enrico Letta spune că fragmentarea rămâne principala slăbiciune a Uniunii Europene într-o economie globală organizată tot mai mult în jurul unor blocuri mari și integrate. Paperul CEPR arată că foaia de parcurs „One Europe, One Market” a fost adoptată în aprilie 2026 de Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană. Documentul prevede peste 40 de rezultate legislative și de politică publică, grupate în cinci priorități strategice. Prioritățile vizează simplificarea regulilor, integrarea pieței unice, comerțul, reducerea prețurilor la energie și decarbonizarea, precum și transformarea digitală și AI. Letta susține că mecanismul de monitorizare trimestrială trebuie folosit ca instrument politic de presiune, vizibilitate și responsabilitate.

Paperul pornește de la ideea că puterea economică se organizează tot mai mult în jurul unor blocuri mari, integrate, capabile să combine scară de piață, capacitate industrială, investiții strategice și acțiune publică coordonată. În această logică, Letta identifică fragmentarea ca slăbiciunea centrală a Europei: Uniunea are o piață mare, o bază industrială puternică, cercetare de nivel mondial, economii private importante și influență de reglementare, dar aceste active sunt limitate de o piață unică incompletă.

Analiza indică sectoarele în care fragmentarea contează direct pentru competitivitate și autonomie strategică: servicii financiare, energie, telecomunicații, servicii digitale, cercetare, inovare și tehnologii critice. Letta susține că firmele europene au dificultăți în a se extinde peste granițe, piețele de capital fragmentate limitează folosirea economiilor europene pentru investiții productive, iar piețele și rețelele energetice insuficient integrate mențin prețurile mai ridicate și mai volatile.

Foaia de parcurs „One Europe, One Market” este prezentată ca răspuns instituțional la această problemă. Potrivit paperului, documentul a fost adoptat în aprilie 2026 de Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană și angajează cele trei instituții să facă progrese decisive în 2026 și, cel târziu, până la finalul anului 2027.

Letta subliniază că valoarea foii de parcurs nu stă în crearea unei noi agende, ci în organizarea uneia existente. Documentul pune sub același cadru politic mai multe dosare deja prezente în agenda de competitivitate a Uniunii Europene și le leagă de priorități comune, termene și monitorizare regulată.

Cele cinci blocuri strategice sunt simplificarea regulilor, aprofundarea pieței unice, comerțul, energia și decarbonizarea, respectiv transformarea digitală și inteligența artificială. În viziunea lui Letta, aceste domenii nu mai pot fi tratate ca politici separate, pentru că piețele de capital, energia, infrastructura digitală, capacitatea industrială și inovarea fac parte din aceeași problemă de scară și execuție.

Paperul leagă această evoluție de mai multe momente politice recente. Letta menționează raportul său privind viitorul pieței unice și raportul Draghi, Busola pentru competitivitate prezentată de Comisie în ianuarie 2025, discursul privind Starea Uniunii din 2025, reuniunea informală de la Alden Biesen din februarie 2026 și concluziile Consiliului European din 19 martie 2026. Potrivit analizei, aceste etape au mutat dezbaterea de la diagnostic la prioritizare, apoi la asumare politică și calendar de livrare.

Un element central este mecanismul de revizuire trimestrială. Letta scrie că Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui să se întâlnească la fiecare trei luni pentru a evalua progresul, a identifica obstacolele, a coordona acțiunea și a actualiza anexa foii de parcurs acolo unde este necesar. În analiza sa, succesul depinde de capacitatea acestui mecanism de a crea presiune, vizibilitate și responsabilitate.

Letta avertizează că execuția va fi decisivă, pentru că multe dintre dosarele incluse sunt sensibile politic și complexe tehnic. Ele ating domenii în care preferințele naționale rămân puternice, iar reformele pieței unice pot fi vulnerabile la rezistență sectorială și ezitare națională.

Paperul plasează piața unică în centrul strategiei europene de competitivitate până în 2050. În concluzia sa, Letta susține că foaia de parcurs oferă un calendar, o structură de guvernanță și un angajament instituțional comun, fără să garanteze automat rezultatele. Întrebarea devine dacă Europa poate livra ceea ce și-a asumat deja.

Pentru Letta, „One Europe, One Market” trebuie să devină recognoscibil dincolo de Bruxelles. Guvernele, companiile, lucrătorii, consumatorii și parlamentele naționale trebuie să vadă reforma pieței unice ca prioritate europeană comună. În lipsa acestei asumări mai largi, cele mai dificile reforme riscă să revină în zona rezistențelor sectoriale și a ezitărilor naționale.