Roxana Mînzatu avertizează asupra direcției negocierilor pentru finanțarea socială din viitorul buget UE

Negocierile dintre statele membre privind viitorul buget al Uniunii Europene trebuie să păstreze o dimensiune socială suficient de puternică pentru finanțarea ocupării, competențelor și incluziunii, a avertizat Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei responsabilă de drepturi sociale și competențe, în plenul Comitetului European al Regiunilor. Mînzatu și-a exprimat îngrijorarea față de direcția discuțiilor privind cadrul financiar multianual 2028-2034, într-un moment în care președinția irlandeză a Consiliului a pus pe masă o nouă variantă de negociere cu cifre, iar liderii UE urmează să discute compromisul.

Pe scurt Roxana Mînzatu a cerut păstrarea unei dimensiuni sociale puternice în bugetul UE pentru 2028-2034 și a spus că este îngrijorată de direcția actuală a negocierilor. Afirmația a fost făcută în plenul Comitetului European al Regiunilor și exprimă poziția sa în dezbaterea bugetară. Nu există o decizie prin care finanțările sociale să fi fost deja reduse. Propunerea Comisiei pentru viitorul buget prevede ca cel puțin 14% din planurile naționale și regionale să fie dedicate cheltuielilor sociale, inclusiv pentru educație, ocupare și incluziune. Comisia și Comitetul European al Regiunilor au semnat la 13 octombrie un nou plan comun de acțiune privind ocuparea, competențele și politicile sociale, continuând cooperarea începută în 2020. Bugetul 2028-2034 este încă în negociere. Varianta prezentată de președinția irlandeză la 10 octombrie nu reprezintă acordul final al statelor membre.

Intervenția Mînzatu trebuie citită în contextul schimbării majore pe care Comisia o propune pentru distribuirea unei părți importante din fondurile europene după 2027. În locul mai multor programe gestionate separat, fiecare stat ar urma să negocieze cu Comisia un plan național și regional care să reunească fonduri pentru coeziune, agricultură, pescuit, migrație, securitate și obiective sociale.

În această arhitectură, Fondul social european ar continua să finanțeze educația, ocuparea, competențele și incluziunea socială, dar ar funcționa în interiorul planurilor naționale și regionale. Propunerea Comisiei rezervă cel puțin 14% din aceste planuri pentru cheltuieli sociale. Sunt incluse investiții în locuri de muncă de calitate, educație și competențe, combaterea sărăciei, locuințe accesibile și infrastructură socială.

Miza negocierii nu este deci existența sau dispariția formală a politicii sociale europene. Întrebarea este cât de puternice vor rămâne garanțiile financiare și condițiile care obligă statele să păstreze investițiile în oameni atunci când își construiesc propriile planuri și când apar presiuni pentru finanțarea altor priorități.

Această problemă devine mai vizibilă într-un buget în care competitivitatea, cercetarea, inovarea, securitatea și apărarea ocupă un loc mult mai important. Președinția irlandeză spune că propunerea sa urmărește simultan protejarea politicilor consacrate, precum coeziunea și politica agricolă comună, și creșterea investițiilor în noile priorități. Compromisul trebuie însă construit în interiorul unor limite financiare contestate de state și de Parlamentul European.

La reuniunea Consiliului Afaceri Generale din 13 octombrie, miniștrii au discutat noua casetă de negociere prezentată de președinția irlandeză la 10 octombrie. Documentul conține acum cifre pentru principalele componente ale bugetului și pregătește discuția liderilor europeni. Nu este încă un acord, iar sumele și condițiile pot continua să se schimbe.

Avertismentul formulat de Mînzatu în plenul CoR nu trebuie transformat într-o afirmație că finanțările sociale au fost deja tăiate. În intervenția sa, vicepreședinta Comisiei a precizat că exprimă propria evaluare asupra direcției negocierilor. Deciziile privind dimensiunea MFF și distribuția banilor între priorități aparțin statelor membre, cu implicarea Parlamentului European în procedurile prevăzute de tratate.

Mesajul este însă relevant pentru administrațiile regionale și locale deoarece o mare parte dintre politicile sociale sunt implementate la acest nivel. Formarea profesională, serviciile de ocupare, integrarea persoanelor vulnerabile, îngrijirea, locuințele sociale și anumite servicii pentru copii depind de combinații între finanțare europeană, națională și locală.

În aceeași zi, Comisia Europeană și Comitetul European al Regiunilor au reînnoit cooperarea printr-un Joint Action Plan privind ocuparea și politicile sociale. Documentul a fost semnat de Roxana Mînzatu și Heike Raab, președinta Comisiei SEDEC a CoR, în prezența președintei Comitetului European al Regiunilor, Kata Tüttő.

Planul continuă parteneriatul început în 2020 și urmărește să implice mai direct autoritățile locale și regionale în construirea și aplicarea agendei sociale europene. Domeniile indicate de CoR includ locurile de muncă de calitate, competențele, reziliența pieței muncii și combaterea sărăciei și excluziunii sociale.

Printre dosarele care urmează să facă parte din cooperare se află Quality Jobs Roadmap, Union of Skills și strategia europeană împotriva sărăciei. Planul comun nu creează însă un nou fond și nu garantează prin el însuși bani suplimentari pentru regiuni. Rolul său este de coordonare politică și de implicare a administrațiilor teritoriale în elaborarea și implementarea măsurilor.

Comitetul European al Regiunilor leagă explicit această cooperare de dezbaterea asupra bugetului. Reprezentanții locali și regionali avertizează că reducerea investițiilor în oameni și teritorii ar slăbi obiectivele declarate ale UE privind coeziunea socială și competitivitatea și cer ca nevoile regiunilor să rămână vizibile în noile planuri naționale.

Această legătură este importantă deoarece noua arhitectură bugetară concentrează mai multe politici într-un singur plan pentru fiecare stat. Simplificarea poate reduce numărul programelor și procedurilor paralele, dar amplifică și importanța negocierii interne privind distribuția banilor între infrastructură, agricultură, securitate, obiective sociale și celelalte priorități.

Pentru autoritățile locale, problema este și cine participă la această negociere. CoR cere ca regiunile și orașele să nu fie reduse la rolul de executanți după ce planul național a fost convenit, deoarece ele gestionează sau cofinanțează o parte dintre serviciile pe care politica socială europeană încearcă să le susțină.

Viitorul nivel al finanțărilor nu este încă stabilit. Discuțiile din Consiliu continuă, iar caseta de negociere din 10 octombrie reprezintă un compromis al președinției, nu poziția finală a Uniunii. După acordul statelor asupra cadrului financiar, legislația pentru programele individuale trebuie de asemenea finalizată înainte ca noul buget să înceapă la 1 ianuarie 2028.

Pentru dimensiunea socială a MFF, testul va fi astfel dublu: ce resurse rămân rezervate investițiilor sociale și cât de obligatorii sunt garanțiile care împiedică mutarea acestor bani către alte priorități. Intervenția Mînzatu și poziția CoR introduc această problemă în faza politică a negocierilor, înainte ca liderii UE să stabilească compromisul financiar final.