EEA: circa 60.000 de școli și 15.000 de unități medicale din Europa se află în zone cu zgomot al transporturilor de cel puțin 55 dB

Agenția Europeană de Mediu identifică aproximativ 60.000 de școli și 15.000 de spitale și centre medicale în zone cu zgomot al transporturilor de cel puțin 55 dB, pe baza datelor disponibile. Valoarea se referă la indicatorul mediu zi–seară–noapte, nu la nivelul măsurat în fiecare încăpere. EEA recomandă reducerea zgomotului pentru întreaga populație și protecție suplimentară în apropierea școlilor, spitalelor și comunităților vulnerabile.

Aproximativ 60.000 de școli și 15.000 de spitale și centre medicale din Europa se află în zone cu zgomot al transporturilor de cel puțin 55 de decibeli, potrivit datelor disponibile prezentate de Agenția Europeană de Mediu (EEA) într-o analiză publicată luni, 26 octombrie 2026. Valoarea se referă la indicatorul mediu zi–seară–noapte utilizat în cartografierea zgomotului. Agenția recomandă reducerea expunerii pentru întreaga populație, completată de măsuri locale în zonele unde zgomotul ridicat se suprapune vulnerabilităților medicale și sociale.

Pe scurt

1.Circa 60.000 de școli și 15.000 de unități medicale se află în zone cu zgomot al transporturilor de minimum 55 dB Lden, potrivit datelor disponibile. Cifrele nu reprezintă măsurători în fiecare sală de clasă sau salon.

2.Copiii și persoanele cu boli cardiovasculare preexistente sunt printre grupurile pentru care EEA evidențiază riscuri specifice. La persoanele vârstnice, bolile cronice mai frecvente pot amplifica povara asupra sănătății, deși dovezile privind un efect relativ mai puternic al zgomotului sunt limitate.

3.Analiza a 250 de centre urbane din UE arată că, în 19 dintre cele 21 de țări examinate, zonele cu proporții mai mari de rezidenți născuți în afara UE tind să aibă o proporție mai mare de teren expus zgomotului rutier de cel puțin 65 dB Lden. Corelațiile sunt în general slabe, variază local și nu măsoară expunerea individuală sau cauzalitatea.

4.EEA recomandă gestionarea traficului și a vitezei, protejarea zonelor liniștite și intervenții țintite în jurul școlilor și spitalelor. Acestea trebuie să completeze măsurile generale de reducere a zgomotului.

5.Analiza nu introduce obligații sau termene noi. Obiectivul UE de reducere cu 30% până în 2030 a numărului persoanelor afectate de disconfort cronic din cauza zgomotului transporturilor, față de 2017, rămâne dificil de atins fără măsuri suplimentare.

Analiza, intitulată Transport noise, vulnerability and inequalities — who is most affected?, examinează atât diferențele de sensibilitate la zgomot, cât și distribuția expunerii în orașele europene. Concluzia sa este că intensitatea sunetului nu explică singură efectele asupra sănătății: contează și bolile preexistente, etapa de dezvoltare, calitatea locuinței și posibilitatea de a evita sau reduce expunerea.

Datele privind școlile și unitățile medicale indică amploarea potențială a expunerii unor populații sensibile în zonele pentru care există informații. Ele nu reprezintă un recensământ complet al tuturor instituțiilor europene și nu stabilesc nivelul de zgomot din interiorul fiecărei clădiri. Izolarea fonică, orientarea încăperilor și distanța față de infrastructură pot influența expunerea efectivă.

Indicatorul Lden combină nivelurile medii de zgomot din timpul zilei, serii și nopții pe parcursul unui an, cu ponderări suplimentare pentru seară și noapte. Pragul de 55 dB folosit pentru raportarea europeană nu este o limită universală sub care zgomotul ar fi lipsit de riscuri și nici o valoare-limită obligatorie unică pentru toate statele membre.

În cazul copiilor, cercetările examinate de EEA indică efecte asupra înțelegerii textelor citite, memoriei și atenției, precum și asocieri cu dificultăți de comportament și excesul de greutate. Expunerea în perioade esențiale de dezvoltare poate avea consecințe de durată. Evaluarea europeană din 2025 estima că peste jumătate de milion de copii au dificultăți de citire asociate zgomotului transporturilor; cifra nu reprezintă cazuri noi identificate în octombrie 2026.

Pentru adulți, cele mai solide și consecvente dovezi privind o sensibilitate crescută la zgomot vizează persoanele cu boli cardiovasculare preexistente, în special boală coronariană sau antecedente de infarct miocardic. Unele studii au identificat asocieri mai puternice între expunere și efectele cardiovasculare în aceste grupuri decât în populația generală.

Expunerea prelungită poate perturba somnul și activa răspunsul organismului la stres. EEA descrie mecanisme care includ inflamația, stresul oxidativ și dereglarea hormonală și care pot contribui la apariția sau agravarea unor probleme de sănătate.

Pentru persoanele vârstnice, concluziile sunt mai nuanțate. Unele studii indică asocieri mai puternice cu infarctul, mortalitatea sau tulburările de somn, dar dovezile că zgomotul produce în mod consecvent efecte relative mai mari la această vârstă rămân limitate. Prevalența mai ridicată a bolilor cronice poate însă crește numărul persoanelor afectate chiar dacă riscul relativ este similar între grupe de vârstă.

Componenta privind inegalitățile teritoriale combină hărțile strategice ale zgomotului rutier cu date demografice pentru 250 de centre urbane din Uniunea Europeană. Cercetătorii au utilizat celule de un kilometru pe un kilometru, calculând proporția suprafeței afectate de zgomot rutier de cel puțin 65 dB Lden. Acesta este un prag analitic diferit de cel de 55 dB folosit pentru localizarea școlilor și spitalelor.

Datele au fost comparate cu informații demografice Eurostat pentru 2021, referitoare la proporția rezidenților ocupați și la locul nașterii. Studiul nu dispune de date comparabile despre veniturile sau averea gospodăriilor la aceeași scară pentru întreaga UE.

În 19 dintre cele 21 de țări analizate, proporția rezidenților născuți în afara UE este corelată pozitiv cu proporția suprafeței expuse zgomotului rutier ridicat. Corelațiile sunt însă în general slabe, iar intensitatea și, în puține cazuri, sensul lor diferă între orașe. Zonele cu o pondere mai mică a rezidenților ocupați tind să aibă suprafețe afectate doar marginal mai mari, tot într-o relație slabă la nivel european.

Aceste rezultate descriu asocieri între caracteristicile unor zone, nu expunerea fiecărei persoane. Ele nu demonstrează că locul nașterii provoacă expunerea la zgomot sau că fiecare rezident născut în afara UE suportă un nivel mai ridicat. EEA tratează locul nașterii ca pe un posibil indicator indirect al unor condiții sociale, economice și rezidențiale mai ample.

Contextul local contează: în unele orașe, infrastructura de transport traversează cartiere defavorizate; în altele, zonele centrale bine conectate combină zgomotul ridicat cu locuințe scumpe. De aceea, agenția recomandă completarea analizelor europene cu evaluări naționale și locale și cu date individuale mai detaliate.

Vulnerabilitatea depinde și de posibilitățile de protecție. Persoanele din locuințe slab izolate fonic, care nu își permit mutarea sau au acces limitat la parcuri și spații liniștite, pot suporta efecte disproporționate. Zgomotul se poate suprapune cu poluarea aerului și căldura urbană, ceea ce justifică evaluarea comună a acestor riscuri.

Raportul EEA Environmental noise in Europe 2025, corectat în martie 2026, arată că peste 20% dintre europeni sunt expuși zgomotului transporturilor peste pragurile de raportare utilizate în legislația UE. Aplicarea recomandărilor mai stricte ale Organizației Mondiale a Sănătății ridică proporția la peste 30%. Traficul rutier este sursa dominantă: aproximativ 92 de milioane de persoane sunt expuse peste pragul de 55 dB Lden, comparativ cu 18 milioane pentru zgomotul feroviar și 2,6 milioane pentru cel aerian.

Aceeași evaluare, reluată în noua analiză, asociază expunerea prelungită la zgomotul transporturilor cu aproximativ 73.000 de decese premature, 49.000 de cazuri noi de boli cardiovasculare și 23.000 de cazuri noi de diabet de tip 2 în 2021. Sunt estimări statistice ale poverii asupra sănătății, nu diagnostice atribuite individual zgomotului și nici un bilanț nou pentru 2026.

Măsurile propuse includ reducerea zgomotului la sursă, gestionarea traficului și a vitezei, planificarea urbană și protejarea zonelor liniștite. În jurul școlilor și spitalelor, EEA menționează zone cu trafic redus sau restricții de circulație în anumite intervale ale zilei. Intervențiile locale trebuie să completeze reducerea expunerii pentru întreaga populație, inclusiv pentru persoanele fără vulnerabilități medicale cunoscute.

Recomandările pot fi integrate în hărțile strategice și planurile de acțiune prevăzute de Directiva privind zgomotul ambiental. Aceasta stabilește cadrul european pentru evaluare, informarea publicului și planificare, iar statele membre stabilesc valorile-limită relevante. Analiza EEA nu modifică directiva și nu introduce praguri obligatorii sau termene suplimentare.

Pentru autoritățile din România, abordarea poate ajuta la identificarea școlilor, spitalelor și cartierelor unde expunerea se suprapune vulnerabilităților. Stabilirea priorităților pentru o anumită localitate necesită însă hărți locale și date demografice comparabile; analiza europeană nu oferă o măsurare a expunerii fiecărui locuitor.

UE urmărește reducerea cu 30% până în 2030 a numărului persoanelor afectate de disconfort cronic din cauza zgomotului transporturilor, comparativ cu 2017, în cadrul Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării. EEA estimează că obiectivul nu va fi atins fără măsuri suplimentare. Protecția grupurilor vulnerabile trebuie inclusă în aceste intervenții, astfel încât reducerea expunerii generale să aducă beneficii și comunităților cu mai puține resurse.

https://2eu.brussels/ro/news/eea-circa-60-000-de-scoli-si-15-000-de-unitati-medicale-din-europa-se-afla-in-zone-cu-zgomot-al-transporturilor-de-cel-putin-55-db