Sondaj BEI: 80% dintre respondenții din România spun că energia mai scumpă le-a redus semnificativ puterea de cumpărare, iar 55% au redus cheltuielile pentru alimente sau sănătate

România are cele mai ridicate ponderi din UE pentru ambii indicatori, față de 60% și, respectiv, 38% la nivel european. Sondajul BEI arată și că 76% dintre respondenții din România consideră tranziția energetică urgentă, iar prețurile mai stabile sau mai mici sunt beneficiul menționat cel mai frecvent.

Opt din zece respondenți din România spun că scumpirea energiei le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimele 12 luni, iar 55% afirmă că au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate pentru a face față costurilor. Sunt cele mai ridicate ponderi dintre cele 27 de state membre, potrivit sondajului privind clima publicat de Banca Europeană de Investiții (BEI) la 5 noiembrie. La nivelul UE, proporțiile sunt de 60% și, respectiv, 38%.

Pe scurt

1. România înregistrează cele mai mari ponderi din UE ale celor care declară o reducere semnificativă a puterii de cumpărare din cauza energiei mai scumpe, 80%, și ale celor care au redus cheltuielile pentru alimente sau sănătate, 55%. Procentele măsoară răspunsurile la sondaj, nu dimensiunea pierderii de venit.

2. Presiunea se vede și în alte ajustări: 27% spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat o factură la energie, iar 47% au renunțat la o deplasare de vacanță ori la o vizită cu mașina. Acest ultim procent este, de asemenea, cel mai ridicat din UE.

3. Tranziția energetică este considerată urgentă de 76% dintre respondenții din România. Prețurile mai stabile sau mai mici sunt beneficiul indicat cel mai frecvent, de 79%, însă o întrebare separată arată că 48% se așteaptă ca propria factură să crească, iar 23% să scadă.

4. Energia solară este prioritatea cel mai des menționată, de 46%, urmată de energia eoliană, cu 26%. Gazele naturale sunt indicate de 24%, față de 10% în UE. Dezvoltarea unei industrii europene a tehnologiilor curate este preferată de 55%, chiar dacă durează mai mult decât utilizarea echipamentelor importate.

5. Ipsos bva a intervievat 23.000 de persoane de cel puțin 16 ani din UE, inclusiv 1.000 din România, între 3 și 25 august 2026. Rezultatele sunt ponderate. Datele Eurostat despre reculul comerțului din septembrie oferă un context separat și nu demonstrează o legătură cauzală cu răspunsurile sondajului.

Diferența dintre România și rezultatul european este de 20 de puncte procentuale pentru impactul semnificativ asupra puterii de cumpărare. În interiorul acestui total, 34% dintre respondenții din România descriu efectul drept foarte semnificativ, față de 20% în UE. Întrebarea privește scumpirea gazelor naturale, carburanților auto, combustibilului pentru încălzire sau electricității în ultimele 12 luni. Procentul de 80% nu înseamnă că puterea de cumpărare a scăzut cu 80%.

În clasamentul ponderilor estimate, România este urmată de Grecia, cu 78%, și Bulgaria, cu 74%. Aceeași ordine apare la reducerea cheltuielilor zilnice pentru alimente sau sănătate: 55% în România, 52% în Grecia și 50% în Bulgaria. Comparația descrie rezultatele sondajului, fără a stabili că diferențele mici dintre țări sunt semnificative statistic.

Pentru România, ponderea de 55% a celor care au redus cheltuielile pentru alimente sau sănătate depășește rezultatul UE cu 17 puncte procentuale. Cele două destinații sunt reunite într-un singur răspuns, astfel că procentul nu poate fi atribuit separat alimentelor sau serviciilor medicale. Îndatorarea, solicitarea de ajutor financiar ori amânarea unei facturi la energie sunt raportate, împreună, de 27%, față de 16% în UE.

Alte ajustări sunt mai puțin frecvente în România decât la nivel european. Reducerea temperaturii de încălzire a locuinței este menționată de 27% dintre respondenți, față de 34% în UE. România nu conduce, așadar, fiecare indicator al restrângerii consumului.

Costurile energiei au schimbat modul de utilizare a mașinii pentru 71% dintre respondenții din România, comparativ cu 60% în UE. Aproape jumătate, 47%, spun că au renunțat la o deplasare cu mașina pentru un weekend, o vacanță sau o vizită la familie ori prieteni, față de 30% la nivel european. România are cea mai mare pondere pentru acest răspuns.

Reducerea deplasărilor pentru cumpărături, consultații medicale sau demersuri administrative este indicată de 29%, ușor sub rezultatul UE de 31%. Înlocuirea unor deplasări individuale cu folosirea în comun a mașinii, transportul public sau bicicleta este menționată de 32%, față de 22% în UE. Răspunsurile multiple se pot suprapune și nu trebuie adunate.

În pofida presiunii asupra cheltuielilor, 76% dintre participanții din România consideră tranziția energetică urgentă pentru țară, aproape de nivelul UE de 75%. În România, 79% indică prețuri mai stabile sau mai mici între beneficiile tranziției, iar 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele importate. Un răspuns care reunește încetinirea schimbărilor climatice, reducerea poluării și mai puține probleme de sănătate este ales de 67%.

Aceste beneficii nu trebuie confundate cu o prognoză favorabilă pentru factura fiecărei gospodării. La întrebarea separată despre efectul tranziției asupra propriei facturi, 48% dintre respondenții din România se așteaptă la o creștere, 23% la o scădere și 18% la un nivel aproximativ neschimbat. Restul nu știu. Distincția explică de ce susținerea unui obiectiv poate coexista cu preocupări privind costurile sale.

La nivelul UE, reducerea dependenței de importurile de petrol și gaze este beneficiul cel mai frecvent indicat, de 82%, urmat de prețurile mai stabile sau mai mici, cu 79%, și de beneficiul climatic, de mediu și de sănătate, cu 76%. BEI arată că autonomia energetică ocupă primul loc în 16 state, prețurile în opt, inclusiv România, iar clima în trei. Respondenții puteau selecta mai multe beneficii.

Ordinea s-a schimbat față de 2022, când beneficiul climatic era primul în România și în alte 18 state, iar prețurile nu ocupau prima poziție în niciunul. BEI precizează că întrebările celor două ediții au fost formulate diferit: în 2022 priveau renunțarea la combustibilii fosili, iar în 2026 tranziția energetică. Se poate compara ierarhia beneficiilor în fiecare țară, nu direct variația procentelor.

Dacă UE avansează prea lent, 80% dintre respondenții din România văd riscul unei creșteri pe termen lung a prețurilor energiei și a costului vieții, față de 79% în UE. O dependență mai mare de importurile de petrol și gaze este considerată un risc de 74% dintre participanții din România.

În privința surselor de energie, 79% dintre respondenții din România selectează cel puțin o sursă cu emisii reduse de carbon, față de 87% în UE. Energia solară este menționată de 46%, iar cea eoliană de 26%. Gazele naturale, o sursă fosilă distinctă de această categorie, sunt indicate de 24%, comparativ cu 10% în UE. Sunt preferințe exprimate în sondaj, nu un mix energetic adoptat.

Pentru realizarea tranziției, 55% dintre respondenții din România preferă dezvoltarea unei industrii europene competitive a tehnologiilor curate, chiar dacă durează mai mult. Ponderea este identică celei din UE. Instalarea mai rapidă cu echipamente importate este preferată de 34% în România, față de 29% în UE. Prima abordare este cea mai populară în toate cele 27 de state, ceea ce nu înseamnă că depășește peste tot pragul de 50%.

Punerea în comun a resurselor statelor UE pentru finanțarea investițiilor este preferată de 54% dintre respondenții din România și de 59% la nivel european. Rezultatul exprimă o opțiune generală de finanțare, fără a echivala cu aprobarea unui instrument bugetar anume.

Vicepreședintele BEI Ioannis Tsakiris leagă presiunea resimțită de gospodăriile românești de nevoia unei aprovizionări mai sigure și a unei producții interne mai mari de energie curată. Acestea pot contribui la o energie mai accesibilă și mai fiabilă pentru familii, apreciază el.

Separat, Eurostat a raportat la 6 noiembrie că volumul comerțului cu amănuntul din România a scăzut în septembrie cu 1,3% față de august și cu 2,3% față de septembrie 2025. Sunt a doua cea mai mare scădere lunară și anuală dintre statele cu date disponibile, după Germania. În UE, volumul a coborât cu 0,6% lunar, dar a rămas cu 0,9% peste nivelul de anul trecut.

Indicatorul Eurostat măsoară vânzările ajustate pentru variația prețurilor, într-o perioadă ulterioară interviurilor BEI. El nu arată ce parte a reculului este determinată de energie, iar sondajul nu poate stabili o legătură cauzală cu evoluția vânzărilor.

A opta ediție a sondajului BEI privind clima a fost realizată de Ipsos bva între 3 și 25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre. În România au fost intervievate 1.000 de persoane. Rezultatele sunt ponderate pentru reprezentativitatea populației fiecărei țări, iar procentele sunt rotunjite. Ele descriu experiențe și preferințe declarate, fără să măsoare direct pierderea veniturilor reale sau eficiența politicilor energetice.

https://2eu.brussels/ro/news/in-romania-80-spun-ca-scumpirea-energiei-le-a-redus-semnificativ-puterea-de-cumparare-iar-55-au-taiat-din-cheltuielile-pentru-alimente-sau-sanatate