Eurostat: 98,2% dintre tinerii de 16–29 de ani din România și-au evaluat sănătatea ca bună sau foarte bună în 2025, cea mai mare pondere din UE

România a înregistrat cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a tinerilor de 16–29 de ani care și-au evaluat sănătatea ca bună sau foarte bună în 2025: 98,2%, comparativ cu media UE de 89,7%. Datele publicate de Eurostat la 26 octombrie 2026 arată însă și diferențe importante între categoriile de venit. Indicatorul măsoară percepția respondenților asupra propriei sănătăți, iar comparațiile între țări sunt influențate și de factori sociali și culturali.

Pe scurt

1.În România, 98,2% dintre tinerii de 16–29 de ani și-au apreciat sănătatea ca bună sau foarte bună în 2025, cea mai mare pondere din UE. Media europeană a fost de 89,7%.

2.În UE, ponderea este de 85,6% în prima quintilă de venit și de 93,7% în ultima. În România, valorile sunt de 96% și 99,3%, cu un decalaj de 3,3 puncte procentuale.

3.O boală sau o problemă de sănătate de lungă durată a fost declarată de 17,2% dintre tinerii europeni: 19,6% dintre femei și 15% dintre bărbați.

4.Limitările de durată ale activităților obișnuite au fost raportate de 8,1% dintre tinerii din UE. În comparația după venit, care exclude Luxemburgul, ponderile sunt de 11,2% în prima quintilă și de 5,6% în ultima.

5.Quintilele grupează populația după venitul disponibil echivalat al gospodăriei. Indicatorii de sănătate declarați de respondenți nu stabilesc un clasament clinic al tinerilor sau al sistemelor de sănătate.

6.Analiza mai largă include separat mortalitatea din 2023: accidentele și vătămările autoprovocate au reprezentat împreună 48,3% dintre decesele persoanelor de 15–29 de ani din UE. Aceste date provin din certificatele de deces, nu din autoevaluarea sănătății.

După România se situează Grecia, unde 98,1% dintre tineri și-au apreciat sănătatea ca bună sau foarte bună, și Croația, cu 95,9%. Cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Suedia, cu 74,4%, în Țările de Jos, cu 79,8%, și în Finlanda, cu 81,4%. În 14 state membre, rezultatul a depășit 90%.

La nivelul UE, ponderea tinerilor care declară o sănătate bună sau foarte bună era de 92% în 2010 și de 91,1% în 2021. Valoarea de 89,7% din 2025 rămâne peste cea de 67,9% înregistrată pentru ansamblul populației de cel puțin 16 ani. În rândul tinerilor, evaluările favorabile au fost mai frecvente la bărbați, cu 90,9%, decât la femei, cu 88,4%.

Eurostat precizează că autoevaluarea sănătății este subiectivă prin definiție și poate reflecta atât simptome fizice și psihologice, cât și felul în care oamenii își interpretează starea și disponibilitatea lor de a declara probleme. Rezultatul României descrie răspunsurile din anchetă; el nu dovedește că tinerii români sunt clinic cei mai sănătoși din UE sau că sistemul medical românesc este cel mai performant.

Diferențele de venit se regăsesc și în felul în care tinerii își apreciază sănătatea. În UE, 85,6% dintre persoanele de 16–29 de ani din prima quintilă de venit au declarat o stare bună sau foarte bună, față de 93,7% în ultima quintilă, un decalaj de 8,1 puncte procentuale. Pentru România, tabelul Eurostat indică 96% în prima quintilă și 99,3% în ultima, diferența fiind de 3,3 puncte.

Încadrarea se face după venitul disponibil echivalat al gospodăriei: venitul rămas după impozite și alte deduceri, ajustat în funcție de numărul și vârsta membrilor. Fiecare quintilă cuprinde 20% din populația ordonată după acest venit, nu 20% din gospodării. Tinerii sunt analizați în funcție de grupa de venit a gospodăriei în care locuiesc, nu numai după propriul salariu. Asocierea statistică nu stabilește că venitul este singura cauză a diferențelor de sănătate.

Cele mai mari decalaje între quintilele extreme au fost observate în Finlanda, cu 23,4 puncte procentuale, Danemarca, cu 17,7 puncte, și Estonia, cu 15 puncte. Cele mai mici au fost în Grecia, cu 0,3 puncte, Italia, cu 1,2 puncte, și Belgia, cu 2,7 puncte. Malta și Bulgaria au fost excepțiile de la tendința generală: evaluările favorabile au fost ușor mai frecvente în prima quintilă decât în ultima, cu diferențe de 0,4 și, respectiv, 0,1 puncte.

Analiza Eurostat arată și că 17,2% dintre tinerii din UE au declarat o boală sau o problemă de sănătate de lungă durată în 2025. Ponderea a fost de 19,6% la femei și de 15% la bărbați, iar raportarea mai frecventă în rândul femeilor a fost observată în 20 de state membre.

Cele mai mari proporții au fost în Finlanda, cu 39,9%, Suedia, cu 25,1%, și Estonia, cu 24,2%. În România, Grecia, Bulgaria și Italia, valorile raportate au fost de cel mult 5%. Eurostat marchează însă datele românești defalcate pe sexe ca având fiabilitate redusă. Diferențele între țări pot reflecta și particularități ale recunoașterii, diagnosticării sau declarării afecțiunilor, astfel că proporțiile mici raportate nu echivalează automat cu o prevalență clinică la fel de redusă.

O altă măsură urmărește limitările de durată ale activităților obișnuite cauzate de probleme de sănătate. În 2025, 8,1% dintre tinerii de 16–29 de ani din UE au declarat asemenea limitări, față de 7,5% în 2010. Eurostat folosește acest indicator pentru a aproxima dizabilitatea prin efectul resimțit asupra activităților cotidiene; el nu numără persoanele care dețin un certificat oficial de dizabilitate.

În comparația după venit, realizată fără datele Luxemburgului, 11,2% dintre tinerii din prima quintilă au raportat limitări moderate sau severe, dublu față de ponderea de 5,6% din ultima quintilă. Cele mai mari diferențe au fost în Irlanda, cu 16,3 puncte procentuale, Finlanda, cu 15,2 puncte, și Estonia, cu 14,2 puncte. În Italia și Lituania, ponderea a fost ușor mai mică în prima quintilă decât în ultima.

Indicatorii privind sănătatea autoevaluată, afecțiunile de lungă durată și limitările activităților provin din statisticile UE privind veniturile și condițiile de viață, EU-SILC. Ei permit urmărirea diferențelor dintre categorii sociale și țări, cu limitele unei anchete bazate pe declarațiile persoanelor intervievate.

Analiza mai largă a Eurostat include separat cauzele de deces, pe baza informațiilor medicale din certificatele de deces. Pentru persoanele de 15–29 de ani din UE, accidentele și vătămările autoprovocate au reprezentat împreună 48,3% dintre decese în 2023. Procentul descrie structura deceselor înregistrate, nu probabilitatea ca un tânăr să moară dintr-o asemenea cauză. Anul și grupa de vârstă diferă de cele folosite pentru indicatorii de sănătate autoevaluată.