Decesele rutiere din România au scăzut cu 12% în 2025, dar rata mortalității rutiere rămâne a doua cea mai mare din UE

Bilanțul Comisiei Europene din 27 octombrie indică 1.296 de decese rutiere în România în 2025 și o rată de 68 la un milion de locuitori, față de media UE de 43. România este printre cele cinci state considerate pe traiectoria țintei pentru 2030, însă datele naționale pot fi încă revizuite.

România a înregistrat 1.296 de decese rutiere în 2025, cu 12% mai puține decât în 2024, potrivit bilanțului publicat de Comisia Europeană la 27 octombrie 2026. Cu 68 de decese la un milion de locuitori, țara are în continuare a doua cea mai ridicată rată a mortalității rutiere din UE, după Bulgaria, în timp ce media Uniunii este de 43. Noile cifre actualizează estimările preliminare publicate în martie.

Pe scurt

Comisia Europeană indică 1.296 de decese rutiere în România în 2025: o scădere de 12% față de 2024 și de 30% față de 2019.

România rămâne a doua în UE după rata mortalității rutiere, cu 68 de decese la un milion de locuitori. Bulgaria are 71, iar media europeană este de 43.

România, Belgia, Bulgaria, Danemarca și Polonia sunt cele cinci state considerate de Comisie pe traiectoria reducerii la jumătate a deceselor până în 2030. Evaluarea nu garantează atingerea țintei.

La nivelul UE, bilanțul pentru 2025 este de 19.350 de decese, cu 3% mai puține decât în 2024. Majoritatea statelor membre nu se află încă pe traiectoria obiectivului european.

Publicația MAI Pentru Patrie a relatat un bilanț național de 1.293 de decese pentru 2025, cu trei sub totalul Comisiei. Nota metodologică europeană arată că datele din surse naționale, inclusiv cele pentru România, pot fi încă provizorii și revizuite.

Pentru primul semestru din 2026, tabelul Comisiei indică o scădere de peste 10% a deceselor în România față de aceeași perioadă din 2025. Aceste date sunt provizorii și nu reprezintă bilanțul întregului an.

Comisia prezintă rezultatele din octombrie drept cifrele finale europene pentru 2025, după publicarea estimărilor preliminare în martie. Cele 19.350 de decese raportate pentru UE înseamnă aproximativ 580 mai puține decât în 2024 și 3.400 mai puține decât în 2019, o scădere cumulată de 15%.

În România, reducerea de 30% față de 2019 este mai mare decât scăderea de la nivelul Uniunii. Față de media anilor 2017–2019, numărul deceselor a coborât cu 32%. Aceste procente descriu evoluția numărului persoanelor decedate, nu schimbarea ratei raportate la populație.

Progresul nu a eliminat diferența față de țările cu cele mai scăzute rate. România rămâne în urma Bulgariei în clasamentul mortalității raportate la populație și înaintea Croației. La celălalt capăt al comparației se află Suedia, cu 19 decese la un milion de locuitori, și Danemarca, cu 24. Indicatorul permite comparații în raport cu mărimea populației, fără a măsura direct riscul pentru fiecare kilometru parcurs.

Comisia consideră România, Belgia, Bulgaria, Danemarca și Polonia pe traiectoria necesară pentru reducerea la jumătate a deceselor rutiere până în 2030. Această evaluare privește ritmul progresului, nu atingerea unui nivel scăzut al mortalității. Obiectivul UE este reducerea cu 50% a deceselor și vătămărilor grave până în 2030, raportat la 2019, și apropierea de zero decese până în 2050, prin Vision Zero.

Prezentarea bilanțului european ca final nu exclude revizuiri ale valorilor naționale. Nota metodologică separă datele validate în baza CARE de cele preluate din surse naționale. România nu figurează în lista țărilor cu date pentru 2025 validate în CARE la data publicării; cifra sa provine dintr-o sursă națională, categorie pentru care Comisia avertizează că valorile pot fi încă provizorii și se pot modifica. Datele de populație utilizate la calculul ratelor provin de la Eurostat.

Există și un total național ușor diferit. Revista Pentru Patrie a Ministerului Afacerilor Interne a publicat la 22 ianuarie 2026 o sinteză a activității Poliției Române care indică 3.950 de accidente rutiere grave, 1.293 de decese și 3.125 de răniți grav în 2025. Față de 2024, bilanțul arată cu 285 mai puține accidente grave, cu 185 mai puține persoane decedate și cu 122 mai puțini răniți grav. Totalul deceselor este cu trei sub cele 1.296 din tabelul Comisiei; fiecare valoare se referă la bilanțul publicat de sursa respectivă.

Potrivit sintezei MAI, traversarea neregulamentară a pietonilor, neadaptarea vitezei la condițiile de drum și neacordarea priorității vehiculelor au fost principalele cauze identificate ale accidentelor grave. Poliția a desfășurat 67.126 de acțiuni de prevenire și control în 2025 și a reținut 190.441 de permise de conducere. Aceste date descriu activitatea autorităților și cauzele consemnate în analiza națională, fără a stabili contribuția fiecărei măsuri la scăderea deceselor.

Sinteza descrie folosirea sistemului e-SIGUR de la 1 ianuarie 2025, cu dispozitive radar montate în afara părții carosabile, la vedere. Ea menționează separat platforma e-SAR, care procesează sesizările cetățenilor privind comportamentul agresiv în trafic.

Noul tabel european oferă și un prim indiciu pentru 2026: în România, numărul deceselor rutiere din primele șase luni a scăzut cu peste 10% față de aceeași perioadă din 2025. Este o categorie de evoluție, nu un procent exact sau un total anual. Toate valorile pentru primul semestru provin din surse naționale provizorii. Comisia recomandă prudență și amintește caracterul sezonier al accidentelor, cu o frecvență mai mare în perioada verii.

În analiza europeană, Comisia evidențiază drumurile din afara zonelor urbane și expunerea pietonilor, bicicliștilor, motocicliștilor și persoanelor vârstnice. Aceste observații nu reprezintă o defalcare completă a victimelor din România în 2025. Executivul european estimează, de asemenea, aproximativ cinci răniți grav pentru fiecare deces rutier, echivalentul a circa 100.000 de răniți grav anual în UE. Este o estimare a amplorii problemei, nu o numărătoare finală armonizată pentru 2025.

Evaluarea intermediară a politicii europene de siguranță rutieră, prezentată în februarie 2026, concluzionează că ritmul progresului la nivelul UE este insuficient. Prioritățile includ infrastructura mai sigură, aplicarea regulilor de circulație, tehnologiile de siguranță ale vehiculelor și protecția participanților vulnerabili. Statele și autoritățile locale aplică majoritatea măsurilor operative, iar UE contribuie prin norme, cooperare transfrontalieră și finanțare.

https://2eu.brussels/ro/news/romania-a-redus-cu-12-decesele-rutiere-in-2025-dar-are-in-continuare-a-doua-cea-mai-mare-rata-a-mortalitatii-din-ue