Bolile circulatorii reprezintă peste jumătate dintre decese în toate regiunile României

Bolile sistemului circulator au reprezentat cel puțin 53% dintre decese în fiecare dintre cele opt regiuni ale României în 2023, potrivit datelor regionale publicate de Eurostat. Sud-Vest Oltenia a înregistrat cea mai ridicată pondere din România, de 63,8%, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 32,5%.

Pe scurt

Toate cele opt regiuni NUTS 2 ale României au avut ponderi de cel puțin 53% ale deceselor provocate de boli ale sistemului circulator în 2023.

Sud-Vest Oltenia a ajuns la 63,8%, una dintre cele mai ridicate valori regionale din Uniunea Europeană.

La nivelul UE, bolile circulatorii au provocat aproximativ 1,6 milioane de decese și au reprezentat 32,5% din total.

România avea separat o rată standardizată de mortalitate prin boli circulatorii de 787 de decese la 100.000 de locuitori, față de 313 la nivelul UE.

Ponderea deceselor și rata standardizată de mortalitate sunt indicatori diferiți și nu trebuie interpretați ca fiind aceeași măsură.

România se află alături de Bulgaria printre statele în care bolile circulatorii au cea mai mare pondere în mortalitatea regională. Din cele 244 de regiuni NUTS 2 analizate de Eurostat, 25 au avut în 2023 ponderi de cel puțin 50%. Toate cele șase regiuni ale Bulgariei și toate cele opt regiuni ale României se află în acest grup. Cele mai ridicate valori din UE au fost înregistrate în regiunile bulgare Yuzhen tsentralen, cu 67,3%, și Yugoiztochen, cu 66,4%, urmate îndeaproape de valorile ridicate observate în mai multe regiuni românești. European Commission

În România, Eurostat evidențiază Sud-Vest Oltenia, unde bolile sistemului circulator au reprezentat 63,8% dintre decese. Pentru toate celelalte șapte regiuni românești, ponderea a rămas de cel puțin 53%. Datele arată astfel că, indiferent de diferențele economice și demografice dintre regiuni, bolile cardiovasculare și celelalte afecțiuni incluse în categoria bolilor sistemului circulator au o greutate mult mai mare în structura mortalității decât media europeană.

Categoria statistică include, printre altele, cardiopatia ischemică, bolile hipertensive și bolile cerebrovasculare. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 1,6 milioane de persoane au murit în 2023 din cauza bolilor sistemului circulator. Acestea au reprezentat 32,5% dintre decese, fiind una dintre principalele cauze de mortalitate în Europa. European Commission

Diferența dintre România și media UE este vizibilă și atunci când este utilizat un alt indicator, rata standardizată de mortalitate. Eurostat a calculat pentru România 787 de decese prin boli ale sistemului circulator la 100.000 de locuitori în 2023, a doua cea mai ridicată rată dintre statele UE după Bulgaria, unde nivelul a fost de 923. Media europeană a fost de 313 decese la 100.000 de locuitori, iar Letonia, cu 726, a avut a treia cea mai ridicată valoare. La capătul opus, Franța a înregistrat 163, Spania 200, iar Danemarca 208. European Commission

Rata standardizată nu reprezintă pur și simplu numărul efectiv de decese raportat la populația unei regiuni. Indicatorul ajustează datele la o structură standard de vârstă, astfel încât țările și regiunile cu populații mai tinere sau mai îmbătrânite să poată fi comparate mai corect. Eurostat subliniază că standardizarea permite măsurarea diferențelor de mortalitate independent de structura pe vârste a populației. European Commission

Această rată nu trebuie confundată nici cu ponderea de 63,8% raportată pentru Sud-Vest Oltenia sau cu pragul de cel puțin 53% valabil pentru toate regiunile României. Ponderea arată cât de importantă este o anumită cauză în ansamblul mortalității unei regiuni, în timp ce rata standardizată arată frecvența deceselor raportată la o populație standard. O regiune poate avea o pondere foarte mare a unei cauze de deces fără ca cei doi indicatori să aibă aceeași valoare sau aceeași semnificație statistică.

Datele regionale mai arată că mortalitatea standardizată prin boli ale sistemului circulator a fost mai ridicată în rândul bărbaților decât al femeilor în fiecare regiune a Uniunii Europene. Regiunea Sud-Est a României se numără printre regiunile europene cu una dintre cele mai mari diferențe dintre rata masculină și cea feminină. European Commission

Diferențele dintre sexe apar și la nivel european. În 2023, bolile sistemului circulator au provocat aproximativ 742.900 de decese în rândul bărbaților și 846.400 în rândul femeilor. Numărul absolut mai mare în rândul femeilor este influențat inclusiv de structura populației și de faptul că femeile au, în medie, o speranță de viață mai mare. După standardizarea în funcție de vârstă, rata mortalității a fost însă mai mare pentru bărbați în toate regiunile UE. European Commission

Eurostat clasifică aceste cauze de deces conform Clasificării statistice internaționale a bolilor și problemelor de sănătate conexe, ICD-10. Datele regionale sunt raportate după regiunea de reședință și sunt armonizate pentru a permite comparații între state și regiuni, deși diferențele dintre sistemele naționale de înregistrare și certificare a cauzelor de deces trebuie luate în calcul atunci când sunt interpretate rezultatele.

Publicarea regională folosește date pentru 2023, cel mai recent an disponibil în setul analizat. Baza Eurostat pentru ratele standardizate la nivel regional acoperă perioada 2011–2023 și a fost actualizată în iunie 2026. European Commission

https://2eu.brussels/ro/news/bolile-circulatorii-reprezinta-peste-jumatate-dintre-decese-in-toate-regiunile-romaniei