Un raport pentru Comitetul Regiunilor prezintă exemplul Iași–Ungheni în prevenția cardiovasculară

Analiza CEPS examinează 30 de inițiative locale și regionale, inclusiv proiectul CARDIOSCOPE din 2020–2021. Organizatorii acestuia au raportat 300 de cadre medicale instruite și 1.000 de persoane incluse într-un program-pilot de screening.

Cooperarea Iași–Ungheni este prezentată într-un raport recent pentru Comitetul European al Regiunilor ca exemplu de organizare a prevenției și îngrijirii cardiovasculare la nivel local. Analiza, disponibilă pe site-ul publicațiilor UE din 8 octombrie 2026, reunește practici prin care autoritățile și profesioniștii din sănătate pot apropia serviciile de comunități. Cazul româno-moldovean privește proiectul CARDIOSCOPE, desfășurat în 2020–2021.

Pe scurt
Raportul analizează 30 de inițiative, de la prevenție și depistare timpurie până la îngrijirea persoanelor care trăiesc cu boli cardiovasculare.

CARDIOSCOPE a legat filiala Iași a organizației profesionale a asistenților medicali de Spitalul Raional Ungheni.

În 2021, organizatorii au raportat 300 de cadre medicale instruite și 1.000 de persoane incluse în screening.

Datele Eurostat pentru 2023 arată un raport de 7,7 între ratele regionale extreme ale mortalității prin boli circulatorii în UE.

Studiul a fost realizat de Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS), la solicitarea Comitetului European al Regiunilor, și prezentat pe site-ul CEPS la 15 octombrie. Documentul inventariază politici și practici locale, iar concluziile aparțin autorilor. El nu reprezintă, prin sine, o decizie a Comitetului sau lansarea unui nou program pentru pacienți.

Diferențele teritoriale explică interesul pentru asemenea inițiative. Potrivit Eurostat, în 2023 rata standardizată a mortalității prin boli ale sistemului circulator a fost de 1.014,9 decese la 100.000 de locuitori în regiunea bulgară Severozapaden, față de 132,1 în Île-de-France, regiunea capitalei franceze. Raportul dintre cele două valori este de aproximativ 7,7. Ajustarea după vârstă permite compararea unor populații cu structuri diferite și nu trebuie confundată cu numărul brut al deceselor.

Prevenția presupune atât identificarea factorilor de risc, cât și posibilitatea de a acționa asupra lor. Organizația Mondială a Sănătății indică fumatul, alimentația nesănătoasă, inactivitatea fizică, consumul nociv de alcool și poluarea aerului printre factorii modificabili. Tensiunea arterială crescută, glicemia și lipidele din sânge pot fi evaluate în asistența primară, pentru ca persoanele la risc să beneficieze de îngrijire adecvată.

Raportul CEPS organizează cele 30 de exemple în trei domenii, prevenție, depistare timpurie și viața cu boala. Autorii recomandă servicii adaptate nevoilor locale, implicarea comunităților, colaborarea dintre instituții și evaluarea efectelor. Repertoriul ilustrează soluții posibile, fără să constituie un studiu clinic comparativ al eficacității tuturor programelor.

CARDIOSCOPE a fost coordonat de filiala Iași a Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, în parteneriat cu Spitalul Raional Ungheni din Republica Moldova. Proiectul a fost finanțat prin Programul Operațional Comun România–Republica Moldova 2014–2020, cu sprijinul Instrumentului European de Vecinătate. Activitățile au urmărit un cadru comun de screening, monitorizare și îngrijire cardiovasculară în județul Iași și raionul Ungheni.

În comunicatul final din 18 iunie 2021, beneficiarii au anunțat că 300 de cadre medicale au participat la instruire teoretică și practică. Tot ei au raportat includerea a 1.000 de persoane în programul-pilot de screening. După evaluare, participanții au primit informații despre riscurile identificate, scorul de risc și recomandări privind adoptarea unui stil de viață sănătos.

Aceste cifre sunt prezentate drept activități realizate în comunicatul beneficiarilor, pe care raportul recent îl citează. Documentația inițială prevedea pregătirea a 100 de medici și 200 de asistenți medicali, însă comunicatul final raportează agregat cele 300 de cadre instruite. Numărul persoanelor evaluate sau formate nu măsoară singur efectul proiectului asupra mortalității ori numărul de îmbolnăviri prevenite.

Partenerii au anunțat și realizarea unor instrumente pentru activitatea medicală, inclusiv o metodologie de evaluare a riscului, hărți ale riscurilor, protocoale de screening și monitorizare, materiale de formare și un ghid de prevenire și depistare precoce. O strategie comună și un acord instituțional urmăreau folosirea și extinderea rezultatelor rețelei după încheierea proiectului.

Pentru autorii raportului, lecția acestui caz este legătura dintre colaborarea instituțională și instrumentele practice disponibile medicilor de familie și asistenților medicali. Ei recomandă integrarea depistării în îngrijirea obișnuită și formalizarea colaborării, astfel încât resursele dezvoltate printr-un proiect să poată fi folosite și ulterior. Raportul nu oferă însă o evaluare a continuității serviciilor CARDIOSCOPE în 2026.

Separat de studiul CEPS, Comitetul European al Regiunilor a adoptat în unanimitate, la 13 octombrie 2026, un aviz privind planul european pentru sănătatea cardiovasculară. Documentul, al cărui raportor este Carmine Pacente, consilier al orașului Milano, cere un rol mai mare pentru autoritățile locale și regionale în prevenție și acces la îngrijire. Este o poziție consultativă, fără să relanseze proiectul Iași–Ungheni sau să acorde prin sine finanțare nouă acestuia.

Exemplul CARDIOSCOPE aduce în discuția actuală experiența unui proiect încheiat în 2021. Contribuția raportului recent este de a pune asemenea practici la dispoziția altor comunități și de a recomanda adaptarea și evaluarea lor. Disponibilitatea actuală a unui serviciu de screening pentru pacienți rămâne distinctă de includerea proiectului în acest repertoriu.

https://2eu.brussels/ro/news/studiul-european-despre-bolile-cardiovasculare-prezinta-cooperarea-iasi-ungheni