Von der Leyen spune că securitatea statelor baltice este un test pentru întreaga Europă

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la Vilnius că securitatea statelor baltice este o problemă pentru întreaga Europă, după o serie de incidente cu drone, alerte aeriene și presiuni hibride la frontiera estică a Uniunii Europene.

Declarația a fost făcută marți, 26 mai, într-o conferință de presă comună cu președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Estoniei, Alar Karis, și președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs. Von der Leyen a spus că Estonia, Letonia și Lituania vor primi sprijin suplimentar prin instrumente europene de apărare, fonduri de coeziune redirecționate și investiții pentru flancul estic.

Pe scurt

Ursula von der Leyen a spus că incidentele de la frontiera estică nu sunt episoade izolate, ci parte a unei strategii ruse de destabilizare a democrațiilor europene. Statele baltice urmează să primească 12 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE. Comisia Europeană spune că 1,5 miliarde de euro din fonduri de coeziune au fost redirecționate pentru pregătire de apărare, supravegherea frontierelor și securitate economică. Comisia vrea sisteme de alertă mai bine coordonate, capacități anti-dronă și o evaluare regională a sistemelor de avertizare timpurie, în coordonare cu NATO. Von der Leyen propune un protocol european pentru situații hibride, care să mobilizeze rapid instrumentele UE în cazuri de atacuri cibernetice, ingerințe străine sau dezinformare.

„Oamenii din țările baltice trăiesc ceea ce mulți credeau că aparține unei alte epoci, alerte aeriene, familii adăpostite, școli închise, transport întrerupt. Aceasta este realitatea de la frontiera estică a Europei în 2026”, a spus Ursula von der Leyen.

Președinta Comisiei Europene a afirmat că aceste incidente „nu sunt izolate”, ci fac parte dintr-o strategie deliberată a Rusiei de a destabiliza societățile democratice europene. „Când statele baltice sunt testate, Europa în ansamblu este testată”, a spus von der Leyen.

Mesajul politic al declarației este că frontiera baltică nu mai este tratată doar ca o vulnerabilitate regională. Pentru Comisia Europeană, incidentele cu drone, alertele aeriene, atacurile cibernetice, ingerințele străine și dezinformarea fac parte dintr-un tablou mai larg al presiunilor hibride exercitate asupra Uniunii Europene.

Von der Leyen a prezentat patru direcții de răspuns. Prima este creșterea nivelului de pregătire. Potrivit declarației sale, statele baltice vor primi încă 12 miliarde de euro prin SAFE, instrumentul european destinat consolidării capacităților de securitate și apărare. Planul Lituaniei în cadrul SAFE a fost deja semnat, iar Comisia spune că este pregătită să semneze și cu Estonia și Letonia.

A doua direcție vizează adaptarea fondurilor existente la noile riscuri de securitate. Comisia Europeană spune că 1,5 miliarde de euro din fonduri de coeziune au fost redirecționate în statele baltice pentru cheltuieli legate de apărare, pregătire, supravegherea frontierelor și securitate economică.

A treia direcție se referă la închiderea vulnerabilităților expuse de incidentele recente. Von der Leyen a spus că Uniunea Europeană trebuie să avanseze spre sisteme de alertă mai unitare, o mai bună coordonare transfrontalieră și utilizarea instrumentelor europene, inclusiv Copernicus și Galileo, pentru schimb de informații și avertizare timpurie.

Președinta Comisiei a afirmat că inițiativa Eastern Flank Watch trebuie să devină un pilon al arhitecturii de securitate europene. Ea a propus, în coordonare cu NATO, o evaluare regională a capacităților anti-dronă și a sistemelor de avertizare timpurie, pentru identificarea lacunelor critice și accelerarea sprijinului acolo unde este cel mai necesar.

A patra direcție privește răspunsul la amenințările hibride. Von der Leyen a propus un protocol european pentru situații în care statele membre sunt vizate de atacuri cibernetice, ingerințe străine, dezinformare sau alte forme de presiune hibridă. Un astfel de mecanism ar trebui să permită mobilizarea rapidă a instrumentelor disponibile la nivelul Uniunii Europene.

Declarația de la Vilnius vine pe fondul tensiunilor crescute la frontiera estică. În ultimele zile, mai multe state europene și Uniunea Europeană au convocat reprezentanți diplomatici ruși după avertismentele Moscovei privind posibile atacuri asupra Kievului și după presiunile asupra diplomaților străini aflați în Ucraina.

Statele baltice cer de mai mult timp ca securitatea flancului estic să fie tratată ca prioritate europeană, nu doar națională. În conferința de la Vilnius, liderii Estoniei, Letoniei și Lituaniei au cerut sprijin suplimentar pentru apărare aeriană, capacități anti-dronă și protejarea populației de la frontieră. Potrivit Kyiv Independent, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a spus că solidaritatea Comisiei este apreciată, dar nu este suficientă fără sprijin concret suplimentar.

Pentru Uniunea Europeană, dosarul baltic se suprapune cu discuțiile despre viitorul buget multianual, care va acoperi perioada de după 2027. Von der Leyen a spus că nevoile flancului estic trebuie reflectate în viitorul buget pe termen lung al Uniunii, inclusiv prin investiții mai mari în apărare, managementul frontierelor și mobilitate militară.