Experții EPC cer ca von der Leyen să explice cum va finanța UE ambiția unei Europe mai independente

Ursula von der Leyen ar trebui să explice, în discursul privind starea Uniunii din 16 septembrie, cum va transforma ambiția unei Europe mai independente în capacitate financiară și sprijin durabil pentru societate, cer experți ai European Policy Centre (EPC). În evaluarea lor, securitatea europeană depinde și de posibilitatea de a finanța investițiile comune, de protejarea democrației și de gestionarea efectelor inteligenței artificiale asupra muncii și veniturilor.

Pe scurt

Ursula von der Leyen va prezenta prioritățile anului următor în Parlamentul European, pe 16 septembrie.

Recomandările EPC precedă discursul și nu reprezintă măsuri anunțate de Comisie.

Georg Riekeles cere capacitate financiară europeană comună, inclusiv o trezorerie și un fond monetar european, deoarece nevoile de investiții sunt tot mai europene, iar resursele fiscale rămân în principal naționale.

Pentru democrație, Johannes Greubel solicită finanțare de funcționare pe termen lung și acces la fonduri pentru organizațiile mici.

El cere și protejarea programului AgoraEU în viitorul buget multianual. Elizabeth Kuiper cere ca politica privind inteligența artificială să includă efectele asupra muncii și veniturilor.

Ea anticipează o inițiativă pentru copii și rețele sociale, dar consideră că limitele de vârstă nu sunt suficiente fără schimbări în conceperea platformelor.

Președinta Comisiei Europene va vorbi în Parlamentul European, la Strasbourg, de la ora 9.00, ora locală. Comisia anunță prezentarea priorităților și inițiativelor pentru anul următor, iar bilanțul pregătit pentru discurs pune accentul pe competitivitate, reducerea dependențelor strategice și apărare. Analiza EPC formulează recomandări înaintea intervenției; acestea nu reprezintă anunțuri confirmate ale președintei.

Georg Riekeles, director asociat al EPC și responsabil de programul privind economia politică europeană, identifică o vulnerabilitate mai puțin discutată decât dependențele energetice sau tehnologice. Nevoile de investiții și provocările strategice sunt tot mai europene, în timp ce capacitatea de a le finanța rămâne în principal națională și este tot mai constrânsă. El avertizează că Europa nu poate presupune că Washingtonul și Rezerva Federală vor stabiliza următoarea criză financiară așa cum au făcut-o în 2008.

„Securitatea Europei se va construi pe forța sa financiară”, scrie Riekeles. El propune transformarea capacității de împrumut a UE într-o veritabilă trezorerie europeană și dezvoltarea Mecanismului european de stabilitate într-un fond monetar european. Acesta ar urma să poată sprijini piețele datoriei suverane și, în timp, să contribuie la formarea unui volum mare de active sigure denominate în euro.

Comisia prezintă deja propriile măsuri pentru finanțarea economiei. Bilanțul său invocă propunerile pentru uniunea economiilor și a investițiilor, care urmăresc integrarea piețelor financiare, simplificarea supravegherii și accesul mai larg la conturi de economii și investiții. Executivul susține că reducerea fragmentării ar facilita accesul companiilor la capital. Riekeles cere, suplimentar, instrumente comune pentru susținerea piețelor datoriei publice în perioade de tensiune.

Expertul consideră urgent și proiectul monedei euro digitale. Potrivit Băncii Centrale Europene, aceasta ar completa numerarul ca mijloc de plată, iar instituția urmărește să fie pregătită pentru o posibilă primă emisiune în 2029, presupunând adoptarea legislației necesare în cursul anului 2026.

Discuția despre resurse continuă în propunerile privind democrația. Johannes Greubel, care conduce programul EPC privind transnaționalizarea, cere ca organizațiile civice și presa independentă să fie tratate ca parte a infrastructurii care ajută Europa să reziste crizelor și ingerințelor. El solicită protejarea programului AgoraEU din propunerea pentru viitorul buget multianual, finanțare de funcționare pe termen lung și mecanisme prin care fondurile să ajungă și la organizațiile mici. În argumentul său, sprijinul nu ar trebui să se limiteze la un singur program, iar Orizont și Erasmus ar trebui să contribuie la acest efort.

În propriul bilanț, Comisia include Scutul european pentru democrație între acțiunile lansate pentru protejarea alegerilor, combaterea dezinformării și susținerea jurnalismului independent. Recomandarea lui Greubel privește finanțarea pe termen lung a actorilor civici, într-un moment în care el apreciază că presiunile asupra lor cresc. Greubel susține că actorii iliberali operează tot mai mult peste granițe, în timp ce contestarea legitimității finanțării societății civile câștigă teren.

Elizabeth Kuiper, directoare asociată și responsabilă de programul EPC pentru sănătate și reziliență societală, cere ca politica privind inteligența artificială să trateze și efectele asupra locurilor de muncă, siguranței veniturilor și coeziunii teritoriale. Ea consideră insuficientă concentrarea pe echilibrul dintre reglementarea riscurilor și accelerarea utilizării tehnologiei. Kuiper anticipează o inițiativă privind copiii și rețelele sociale, dar susține că limitele de vârstă, singure, nu rezolvă problema modului în care sunt concepute platformele. Este o așteptare a expertei, nu confirmarea conținutului discursului.

Aceeași preocupare pentru aplicarea politicilor apare în contribuția lui Stefan Šipka, responsabil de programul EPC pentru prosperitate durabilă. El cere ca finanțarea prevăzută pentru decarbonizarea industriei să susțină proiectele cele mai performante și să reducă riscurile investițiilor private, în condițiile în care apărarea ar putea avea prioritate. Analistul Eric Maurice avertizează, la rândul său, că schimbarea priorităților și concentrarea pe termen scurt riscă să mărească distanța dintre promisiuni și rezultate. Discursul din 16 septembrie va arăta ce priorități și inițiative va pune von der Leyen pe agenda anului următor.