Kallas prezintă un protocol UE de urgență și noi capacități antidronă ca opțiuni împotriva amenințărilor hibride

Șefa diplomației UE discută un răspuns care combină protecția împotriva dronelor, coordonarea rapidă a statelor, sancțiuni și restricții pentru diplomații și foștii combatanți ruși. La Varșovia, Kaja Kallas a menținut aceste opțiuni pe agenda europeană, fără să anunțe adoptarea protocolului sau finanțarea unor sisteme noi.

Kaja Kallas a inclus un protocol european de securitate de urgență și noi capacități antidronă printre opțiunile discutate de UE pentru a răspunde amenințărilor hibride pe care le atribuie Rusiei. În declarația de la Varșovia, publicată după reuniunea din 6 noiembrie a miniștrilor de externe ai statelor de la Marea Baltică, înalta reprezentantă a UE a susținut creșterea costurilor acțiunilor Moscovei, inclusiv prin sancțiuni și restricții de călătorie. Protocolul rămâne în pregătire, fără o decizie de adoptare anunțată la reuniune.

Pe scurt

Kaja Kallas enumeră noi capacități antidronă, un protocol de urgență, sancțiuni suplimentare, controale mai stricte asupra deplasărilor diplomaților ruși și o interdicție de viză pentru foștii combatanți ruși printre opțiunile de răspuns la amenințările hibride.

Protocolul urmărește consultarea și acțiunea rapidă a statelor membre. Discuțiile au început în septembrie, iar Kallas a cerut complementaritate cu NATO; în octombrie, ea a legat propunerea de viitoarea strategie europeană de securitate.

Declarația de la Varșovia nu stabilește regulile de activare a protocolului, bugete, achiziții sau un calendar de instalare a capacităților antidronă. Planul civil al Comisiei privind securitatea dronelor este un cadru separat, existent din februarie.

Kallas leagă încetarea sabotajului rusesc în Europa de o pace durabilă în Ucraina și cere implicarea UE în deciziile privind securitatea continentului. Presiunea asupra Moscovei ar urma să continue inclusiv prin al 22-lea pachet de sancțiuni, fără ca intervenția să anunțe adoptarea sa.

În evaluarea Kajei Kallas, disponibilitatea Rusiei de a-și asuma riscuri mai mari cere un răspuns european care să impună costuri mai ridicate. Opțiunile prezentate combină protecția infrastructurii și a spațiului european cu instrumente diplomatice și economice. Restricțiile asupra deplasărilor diplomaților și eventuala interdicție de viză pentru foștii combatanți ruși fac parte din aceeași discuție, dar declarația nu stabilește condițiile lor concrete de aplicare.

Reuniunea informală a miniștrilor de externe din Consiliul Statelor de la Marea Baltică a fost organizată de Polonia în cooperare cu Islanda, care deține președinția acestui cadru regional. Au participat și Kallas și ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha. Discuțiile au legat răspunsul la amenințările rusești de sprijinirea Ucrainei înaintea iernii și de rolul Europei în eforturile de pace. Kallas a prezentat poziția UE într-o conferință de presă comună cu ministrul polonez de externe și vicepremierul Radosław Sikorski și cu Sybiha.

Protocolul de urgență nu este o inițiativă lansată la Varșovia. După prima discuție a miniștrilor apărării, din septembrie, Kallas preciza că nu putea spune dacă exista o majoritate favorabilă, deoarece nu toate statele își exprimaseră poziția. Ea insista asupra complementarității cu NATO și a coordonării instrumentelor europene pentru situații aflate sub pragul agresiunii armate. În explicațiile din octombrie, a descris un mecanism de consultare și acțiune rapidă, care ar urma să fie propus în cadrul strategiei europene de securitate și însoțit de instrumente de răspuns gata de utilizare.

Menționarea protocolului la Varșovia confirmă continuarea discuției politice, dar nu îi stabilește regulile de activare sau măsurile pe care statele ar trebui să le aplice. Nici noile capacități antidronă nu sunt însoțite, în declarație, de bugete, contracte de achiziție, un număr de sisteme sau un calendar de instalare. Distincția este între opțiunile de răspuns și deciziile necesare pentru a le transforma în instrumente operaționale.

Pentru securitatea dronelor există deja un plan de acțiune al Comisiei, prezentat în februarie. Acesta se concentrează în principal pe securitatea internă civilă și completează eforturile din domeniul apărării, prin măsuri de prevenire, detectare și răspuns. Protejarea infrastructurii critice, a frontierelor și a spațiilor publice rămâne în primul rând responsabilitatea statelor membre. Planul oferă cadrul pentru cooperare, fără să dovedească disponibilitatea noilor capacități invocate de Kallas.

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a cerut separat protecție colectivă împotriva amenințărilor hibride, înaintea deplasării la Varșovia. El a legat securitatea regiunii baltice de activitatea flotei rusești din umbră și de protejarea infrastructurii, susținând că Europa trebuie să participe la deciziile privind propria securitate și viitorul Ucrainei.

În poziția prezentată de Kallas, încetarea sabotajului rusesc în Europa face parte din condițiile unei păci durabile în Ucraina. Șefa diplomației UE afirmă că punerea în aplicare a unui acord care implică garanții de securitate, sancțiuni, reconstrucție sau aderarea Ucrainei ar necesita participarea Uniunii. Ea respinge recunoașterea juridică a revendicărilor Rusiei asupra teritoriului ucrainean, limitarea dimensiunii forțelor armate ucrainene și un veto rusesc asupra alianțelor alese de Kyiv.

Kallas susține că un acord trebuie să împiedice Rusia să folosească o pauză pentru a se reînarma și a ataca din nou. În paralel cu eforturile diplomatice, ea anunță continuarea sprijinului pentru Ucraina și a presiunii asupra Moscovei, inclusiv prin al 22-lea pachet de sancțiuni. Intervenția prezintă direcțiile discutate, fără să anunțe un nou pachet adoptat sau punerea în funcțiune a protocolului de urgență.

https://2eu.brussels/ro/news/kallas-mentine-in-discutie-un-protocol-european-de-urgenta-si-noi-capacitati-antidrona