Doar jumătate dintre firmele mici din UE se consideră pregătite pentru riscurile geopolitice, față de aproape trei sferturi dintre cele mari

Jumătate dintre firmele mici din UE se consideră pregătite să gestioneze riscurile geopolitice, comparativ cu 73% dintre companiile mari, arată rezultatele unui sondaj din 2025 publicate de Banca Europeană de Investiții (BEI). Diferența de 23 de puncte procentuale privește pregătirea declarată de întreprinderi și evidențiază un decalaj pe care autorii îl explică, posibil, prin resurse financiare și capacități de analiză diferite.

Pe scurt Pregătirea declarată crește odată cu dimensiunea firmei. Ponderea este de 47% pentru microîntreprinderile cu 5–9 angajați incluse în cercetare, 50% pentru firmele mici, 62% pentru cele mijlocii și 73% pentru companiile mari. La nivelul ansamblului firmelor europene din sondaj, 64% se consideră pregătite, dar numai 5% spun că sunt foarte pregătite. Alte 59% se declară destul de pregătite, iar 36% raportează un nivel redus sau lipsa pregătirii. Firmele care fac schimburi comerciale cu SUA sau China se consideră mai pregătite decât cele care operează comercial exclusiv în UE. Autorii sugerează că expunerea la perturbări le-ar fi determinat să investească mai devreme în adaptare, fără să demonstreze că aceasta este singura explicație. Sondajul a inclus 1.165 de importatori și exportatori din UE, intervievați între mai și octombrie 2025. Rezultatele sunt ponderate în funcție de valoarea adăugată a firmelor și măsoară autoevaluarea lor, nu performanța într-un test de rezistență.

Decalajul dintre firmele mici și cele mari apare într-o evoluție treptată între categoriile de dimensiune. Graficul raportului indică 47% pentru microîntreprinderi, 50% pentru întreprinderile mici, 62% pentru cele mijlocii și 73% pentru cele mari. Firmele mijlocii au astfel o evaluare mai apropiată de cea a companiilor mari decât de cea a microîntreprinderilor.

Clasificarea folosită în această analiză se bazează pe numărul de angajați. Categoria micro cuprinde firme cu 5–9 angajați, cea a întreprinderilor mici firme cu 10–49, iar cea a întreprinderilor mijlocii firme cu 50–249 de angajați. Companiile mari au cel puțin 250 de angajați. Rezultatul pentru microîntreprinderi nu acoperă, așadar, și firmele cu mai puțin de cinci angajați.

Pregătirea declarată nu înseamnă, în cele mai multe cazuri, un nivel foarte ridicat de încredere. Din totalul firmelor europene analizate, 59% se consideră destul de pregătite și numai 5% foarte pregătite. Împreună, acestea formează ponderea de 64% prezentată de raport drept pregătire pentru riscurile geopolitice; restul de 36% declară că sunt puțin pregătite sau deloc.

Autorii consideră că dezavantajul firmelor de dimensiuni mai mici ar putea proveni din constrângerile financiare și din lipsa personalului specializat care să urmărească evoluțiile geopolitice și să le evalueze efectele asupra activității. Pregătirea presupune astfel și capacitatea de a anticipa problemele, pe lângă resursele necesare pentru adaptare. Raportul prezintă aceste explicații ca ipoteze plauzibile, fără să cuantifice contribuția fiecăreia la diferența dintre categorii.

Expunerea internațională oferă un rezultat care nu urmează automat nivelul riscului. Companiile care fac schimburi cu SUA sau China se declară mai pregătite decât firmele care fac schimburi exclusiv în interiorul UE. Autorii consideră că experiența perturbărilor și așteptarea ca acestea să persiste ar fi putut încuraja investiții mai timpurii în reziliență. Din această asociere nu rezultă că schimburile cu aceste piețe sunt mai sigure.

Diferențele se observă și între sectoare. În construcții, 49% dintre firme se consideră pregătite, comparativ cu 58% în categoria electronicii și echipamentelor mecanice și cu 69% în servicii. Construcțiile au cel mai redus nivel dintre sectoarele prezentate, iar raportul notează că firmele din acest domeniu au declarat istoric mai puține ajustări în fața perturbărilor majore.

În recomandările sale, studiul susține sprijinirea firmelor pentru anticiparea și gestionarea continuă a riscurilor. Autorii propun instrumente financiare țintite, inclusiv garanții și asigurări, alături de mecanisme de avertizare timpurie, informații mai bune despre riscurile geopolitice și investiții în competențe. Acestea sunt recomandări de politică publică, fără ca raportul să anunțe un nou program de finanțare dedicat firmelor mici.

Pentru informarea privind condițiile de comerț, Comisia Europeană pune deja la dispoziție portalul Access2Markets. O firmă poate introduce produsul și piața de import sau export pentru a consulta tarifele, procedurile vamale, cerințele aplicabile produselor și regulile de origine. Instrumentul oferă un exemplu concret de acces la informații comerciale; raportul BEI nu îi evaluează efectul asupra pregătirii declarate de companii.

Datele provin din sondajul privind lanțurile de aprovizionare, realizat de BEI împreună cu Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene. Cercetarea a inclus 1.165 de importatori și exportatori din UE, intervievați între mai și octombrie 2025, iar răspunsurile sunt ponderate în funcție de valoarea adăugată a firmelor. Întrebarea le cere companiilor să își aprecieze propriul nivel de pregătire, fără să verifice cât timp ar putea continua producția sau ce pierderi ar suporta în cazul unei perturbări efective.