Accesul la credite se înrăutățește și pentru marile companii din zona euro, arată sondajul BCE

Marile companii din zona euro au raportat un acces mai dificil la credite bancare în trimestrul al treilea din 2026, după îmbunătățirea din trimestrul precedent, în timp ce IMM-urile au continuat să resimtă o deteriorare. Sondajul publicat luni, 26 octombrie, de Banca Centrală Europeană arată că finanțarea a devenit și mai scumpă pentru solicitanți, pe fondul unor perspective economice considerate mai puțin favorabile de întreprinderi.

Pe scurt

1.Disponibilitatea creditelor s-a deteriorat atât pentru IMM-uri, cât și pentru firmele mari. La acestea din urmă, soldul răspunsurilor a trecut de la +4% la −6%, o schimbare de zece puncte procentuale, nu o scădere cu 6% a valorii împrumuturilor.

2.În rândul firmelor care au solicitat împrumuturi, linii de credit ori descoperiri de cont, soldul net al celor care au raportat dobânzi mai mari a ajuns la 46%, după 42%. Majorările au fost mai răspândite la companiile mari decât la IMM-uri.

3.Ponderea firmelor care au întâmpinat obstacole la obținerea unui împrumut a crescut de la 5% la 7%, în grupul celor pentru care creditul bancar era relevant. Indicatorul include și firmele care nu au depus cereri de teama respingerii.

4.Profiturile au continuat să se deterioreze, dar investițiile nu s-au oprit. Soldul net al firmelor care au raportat investiții mai mari a fost de 8%, față de 6% în trimestrul anterior.

5.Mai multe firme anticipează o disponibilitate mai redusă a finanțării externe în următoarele trei luni. BCE avertizează însă că schimbarea eșantionului complică mai ales comparațiile privind așteptările de preț și inflație.

Schimbarea cea mai vizibilă față de trimestrul al doilea privește firmele mari. Indicatorul disponibilității creditelor pentru această categorie a coborât de la +4% la −6%. Pentru IMM-uri, el a trecut de la −4% la −5%, iar pentru ansamblul firmelor de la −1% la −5%. Aceste răspunsuri provin de la întreprinderile pentru care împrumuturile bancare sunt relevante, adică le-au utilizat sau au luat în calcul să le utilizeze.

Valorile sunt solduri nete ponderate, calculate ca diferență între ponderea răspunsurilor care indică o îmbunătățire și cea a răspunsurilor care indică o deteriorare. Trecerea firmelor mari de la +4% la −6% înseamnă o schimbare de zece puncte procentuale în acest indicator. Nu măsoară variația volumului de credite acordate de bănci și nici rata de respingere a cererilor.

Costul finanțării adaugă o a doua presiune. În rândul companiilor care au solicitat împrumuturi bancare, inclusiv subvenționate, linii de credit sau descoperiri de cont, soldul net al celor care au raportat dobânzi mai ridicate a crescut de la 42% la 46%. Pentru firmele mari a urcat de la 41% la 55%; la IMM-uri a rămas pozitiv, dar a coborât de la 43% la 38%. Nici aici procentul nu exprimă mărimea scumpirii creditului, ci diferența ponderată dintre răspunsurile care indică majorări și cele care indică reduceri.

Condițiile nu se rezumă la dobândă. Un sold net de 27% dintre acești solicitanți a raportat creșterea comisioanelor și a altor costuri bancare, după 31% în trimestrul anterior. În schimb, înăsprirea cerințelor de garantare a fost semnalată de un sold net de 14%, față de 10%. Pentru o companie, posibilitatea de a obține suma necesară depinde astfel și de garanțiile cerute și de celelalte costuri ale contractului.

Obstacolele în obținerea unui împrumut au devenit ceva mai frecvente. Ele au afectat 7% dintre firmele pentru care creditul bancar era relevant, după 5% în trimestrul al doilea. BCE include aici cererile respinse, împrumuturile acordate doar parțial, ofertele refuzate de firme din cauza costurilor prea mari și situațiile în care întreprinderea nu a depus cererea de teama unui refuz. Cei 7% nu reprezintă, așadar, exclusiv cereri respinse de bănci.

Din același grup de firme pentru care creditul era relevant, 22% au depus cereri, față de 23% anterior, iar 50% nu au aplicat deoarece dispuneau de suficiente fonduri proprii. Această din urmă valoare nu este calculată doar între firmele care nu au solicitat credit. Rezultatele disting dificultățile de acces de situațiile în care întreprinderea se poate finanța intern.

Între timp, nevoia de împrumuturi s-a redus, cu un sold net de −2%, după +2% în trimestrul precedent. Indicatorul care combină schimbările nevoilor și ale disponibilității creditelor a rămas pozitiv, la 2%, față de 3%. El semnalează în continuare presiune asupra finanțării, dar valoarea sa este mai mică decât în trimestrul al doilea. Nu este un deficit calculat în euro.

Întreprinderile indică perspectivele economice generale drept principalul factor care limitează accesul la finanțare externă. Soldul net al firmelor care au raportat un efect negativ al acestor perspective a ajuns la 31%, după 29%. Companiile mari au fost mai pesimiste decât IMM-urile, cu 35%, respectiv 29%. Acestea sunt evaluările respondenților, nu dovada că un anumit eveniment a provocat singur înăsprirea creditării.

Situația financiară a firmelor explică de ce accesul la bani contează și dincolo de noile proiecte. Soldul net al companiilor care au raportat profituri în scădere a crescut de la 16% la 21%, în timp ce soldul celor care au indicat o cifră de afaceri mai mare s-a redus de la 9% la 4%. Costurile materialelor, energiei și personalului au continuat să crească pentru mai multe firme decât cele care au raportat scăderi, chiar dacă soldurile acestor răspunsuri au fost mai mici decât în trimestrul anterior.

Investițiile au continuat totuși să avanseze. Soldul net al firmelor care au raportat cheltuieli mai mari pentru active fixe a urcat de la 6% la 8%, iar cel al întreprinderilor care anticipează o creștere în trimestrul al patrulea este de 11%. În privința utilizării finanțării, atât din surse externe, cât și interne, 38% dintre firme au indicat stocurile și capitalul de lucru, iar aceeași proporție a menționat investițiile în active fixe. Categoriile nu se exclud reciproc.

Deteriorarea nu este uniformă între țări. Tabelul BCE arată un sold al disponibilității creditelor de −18% atât în Germania, cât și în Franța, față de −1% în Belgia, +6% în Italia și +21% în Portugalia. În Belgia, ponderea firmelor care au întâmpinat obstacole a urcat de la 1% la 3%. Aceste date descriu răspunsurile din eșantioanele naționale, nu schimbări ale volumului total de credite. România nu este inclusă în rezultatele pentru zona euro prezentate aici.

Cea de-a 40-a rundă a sondajului SAFE, privind accesul întreprinderilor la finanțare, s-a desfășurat între 26 august și 2 octombrie și a cuprins 12.822 de firme. Dintre acestea, 11.917, aproximativ 93%, aveau mai puțin de 250 de angajați. Aproximativ jumătate au răspuns despre evoluțiile din iulie–septembrie, iar restul despre aprilie–septembrie. Indicatorii trimestriali de mai sus se referă la perioada de trei luni, nu la întregul interval de șase luni.

BCE avertizează că majoritatea respondenților au participat pentru prima dată, ceea ce complică interpretarea întrebărilor care cer estimări numerice, în special despre prețuri, costuri și inflație. Diferența este importantă pentru citirea rezultatelor. Firmele participante la ambele runde estimează, în medie, majorări ale prețurilor de vânzare de 3,6% în următoarele 12 luni, față de 7,1% în întregul eșantion actual. Pentru primul grup, mediana inflației anticipate la un an a rămas la 3%, în timp ce pentru întregul eșantion actual este de 4%. Aceste diferențe nu demonstrează singure o schimbare de aceeași amploare a așteptărilor acelorași firme.

Sondajul surprinde experiența și așteptările întreprinderilor. Este distinct de cercetarea BCE care întreabă băncile despre standardele de creditare și nu constituie o decizie de politică monetară. Pentru următoarele trei luni, mai multe firme decât în runda precedentă anticipează o disponibilitate mai redusă a finanțării externe. Presiunea se extinde acum și asupra companiilor mari, în condițiile în care investițiile continuă, iar profiturile oferă un sprijin mai slab.