UE și Consiliul Europei extind proiectul pentru o justiție mai accesibilă copiilor în patru state

Franța și Grecia vor testa la nivel național și local o nouă etapă a proiectului european pentru copiii care intră în contact cu sistemul de justiție, iar Italia și Slovacia participă ca țări partenere. Programul va analiza legislația și practicile existente și va dezvolta instrumente privind alternativele la detenție, justiția restaurativă și prevenirea recidivei.

Uniunea Europeană și Consiliul Europei au lansat o nouă etapă a proiectului comun pentru o justiție adaptată copiilor, care va continua până în iunie 2028. Franța și Grecia vor fi principalele țări în care instrumentele proiectului vor fi aplicate la nivel național și local, în timp ce Italia și Slovacia participă ca parteneri pentru schimb de experiență și dezvoltarea practicilor comune.

Pe scurt
Faza a doua a proiectului comun al Uniunii Europene și Consiliului Europei se desfășoară din iulie 2026 până în iunie 2028, iar lansarea publică a avut loc la 29 septembrie.

Franța și Grecia sunt țările principale de intervenție, unde vor fi colectate date, identificate lacune și formulate schimbări pentru legislație, politici și practici.

Italia și Slovacia participă ca țări partenere, în timp ce profesioniștii din sistemul de justiție vor beneficia de activități de formare și schimb de experiență.

Instrumentul european de evaluare va fi extins cu trei componente dedicate alternativelor la detenție, justiției restaurative și prevenirii primei infracțiuni și a recidivei.

Proiectul nu introduce prin el însuși o reformă obligatorie în toate statele UE. El oferă evaluări, recomandări, instrumente și formare pentru adaptarea sistemelor naționale la standardele europene privind drepturile copilului.

Proiectul privește copiii care intră în contact cu legea în situații foarte diferite. Aceștia pot fi victime sau martori, pot fi acuzați de săvârșirea unei fapte sau pot avea calitatea de parte într-o procedură civilă, penală, administrativă ori într-un proces extrajudiciar. Scopul este ca procedurile să fie inteligibile, accesibile și adaptate vârstei, fără ca protecția drepturilor procesuale să fie redusă.

Activitățile din Franța și Grecia vor include colectarea de date și evaluarea modului în care legislația și instituțiile funcționează în practică. Proiectul va identifica diferențele dintre standardele europene și experiența concretă a copiilor și va formula recomandări pentru modificarea legislației, politicilor și procedurilor acolo unde sunt identificate deficiențe.

Autoritățile vor lucra atât la nivel național, cât și local. Ministerele justiției, legislatorii, judecătorii, procurorii, avocații, polițiștii, lucrătorii sociali, psihologii și profesioniștii din protecția copilului se numără printre grupurile vizate. Proiectul prevede și formarea personalului specializat în proceduri adaptate copiilor.

Un element central este extinderea instrumentului de evaluare a justiției adaptate copiilor dezvoltat în prima etapă. Acesta permite autorităților să examineze sistematic dacă un sistem de justiție respectă drepturile și nevoile copiilor înaintea, în timpul și după o procedură și să identifice domeniile în care sunt necesare schimbări.

În noua fază, instrumentul va primi trei anexe tematice. Prima privește măsurile de deviere de la procedurile judiciare clasice și alternativele la detenție concepute pentru copii. A doua se concentrează pe justiția restaurativă, iar a treia pe prevenirea primei infracțiuni și a recidivei.

Alternativele la detenție urmăresc evitarea privării de libertate atunci când există soluții adecvate care protejează atât copilul, cât și interesul public. Acestea pot implica intervenții educaționale, măsuri comunitare sau alte forme de răspuns adaptate vârstei și situației copilului, în limitele prevăzute de sistemele juridice naționale.

Justiția restaurativă urmărește un alt tip de răspuns față de procedura exclusiv punitivă. În condițiile și cu garanțiile necesare, aceasta poate implica participarea persoanei care a comis fapta, a victimei și a comunității la identificarea consecințelor și a modalităților de reparare. Proiectul va analiza modul în care asemenea mecanisme pot fi adaptate în siguranță copiilor.

Componenta privind prevenirea recidivei pornește de la ideea că răspunsul sistemului de justiție trebuie să urmărească și reducerea probabilității ca un copil să intre din nou în conflict cu legea. Proiectul va analiza atât prevenirea primei fapte, cât și intervențiile ulterioare, inclusiv relația dintre sistemul judiciar, serviciile sociale și protecția copilului.

Copiii și persoanele care îi îngrijesc reprezintă și ei un grup direct vizat. Programul va dezvolta activități prin care aceștia să își cunoască mai bine drepturile și opțiunile existente înaintea, în timpul și după procedurile judiciare. O atenție specifică este prevăzută pentru părinții sau tutorii aflați în situații de vulnerabilitate, inclusiv persoanele cu dizabilități sau dificultăți psihosociale.

Faza a doua continuă activitatea desfășurată între ianuarie 2024 și iunie 2026. În prima etapă, Belgia, Polonia și Slovenia au aplicat instrumentul de evaluare și au realizat autoevaluări ale propriilor sisteme, iar Grecia, Ungaria și Portugalia au participat ca țări partenere.

Experiența primei faze a dus la recomandări naționale și la dezvoltarea unui instrument comun disponibil în mai multe limbi. Acesta nu atribuie statelor un clasament, ci structurează analiza unor elemente precum accesul copilului la informație, participarea sa la procedură, protecția vieții private, tratamentul acordat victimelor și martorilor și pregătirea profesioniștilor care lucrează cu copii.

Consiliul Europei definește justiția adaptată copiilor drept una accesibilă, potrivită vârstei, rapidă și orientată spre nevoile și drepturile copilului. Standardele includ dreptul la un proces echitabil, dreptul copilului de a participa și de a înțelege ce se întâmplă, precum și respectarea vieții private, a vieții de familie, a integrității și demnității.

Proiectul se bazează pe Orientările Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind justiția adaptată copiilor și este legat de Strategia UE privind drepturile copilului, Garanția europeană pentru copii și Strategia Consiliului Europei pentru drepturile copilului.

Finanțarea este asigurată în comun de Direcția Generală Justiție și Consumatori a Comisiei Europene și de Consiliul Europei, iar implementarea revine Diviziei pentru Drepturile Copilului a Consiliului Europei. Materialele oficiale publicate odată cu lansarea celei de-a doua faze precizează perioada și activitățile programului, dar nu indică valoarea totală a bugetului.

Lansarea din 29 septembrie a inclus și prima reuniune a comitetului de coordonare al noii faze. Reprezentanți ai Franței, Greciei, Italiei și Slovaciei au prezentat reformele și problemele identificate în sistemele lor, iar la reuniune au participat și reprezentanți ai Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și ai rețelei europene pentru justiție adaptată copiilor.

Proiectul nu produce direct norme obligatorii pentru toate statele membre și nu înseamnă că măsurile testate în cele patru țări sunt deja introduse în întreaga Uniune Europeană. Rezultatele sunt destinate identificării unor practici care pot fi aplicate mai larg și sprijinirii statelor care vor să își adapteze legislația și instituțiile la standardele europene privind drepturile copiilor în contact cu justiția.

https://2eu.brussels/ro/news/ue-si-consiliul-europei-extind-proiectul-pentru-o-justitie-mai-accesibila-copiilor-in-patru-state