UE semnează un nou protocol european pentru confiscarea și recuperarea averilor infracționale peste frontiere

Uniunea Europeană a semnat la 14 octombrie Protocolul adițional la Convenția de la Varșovia a Consiliului Europei, care extinde cooperarea privind identificarea, înghețarea, administrarea, confiscarea și împărțirea activelor provenite din infracțiuni. Protocolul consolidează și schimbul de informații între autorități și cooperarea împotriva spălării banilor. Semnarea nu face însă noile reguli aplicabile imediat: UE trebuie să încheie formal protocolul, Parlamentul European trebuie să își dea consimțământul, iar intrarea în vigoare depinde de ratificările prevăzute în tratat.

Uniunea Europeană a semnat la Strasbourg un protocol al Consiliului Europei care extinde instrumentele disponibile autorităților pentru recuperarea averilor infracționale în cazurile transfrontaliere. Textul completează Convenția de la Varșovia privind spălarea banilor, confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului și adaugă reguli privind înghețarea și confiscarea bunurilor, administrarea activelor, schimbul de informații și cooperarea polițienească și judiciară.

Pe scurt

UE a semnat Protocolul adițional la Convenția de la Varșovia la 14 octombrie, în ziua deschiderii sale pentru semnare.

Protocolul extinde instrumentele pentru identificarea, înghețarea, confiscarea, administrarea și împărțirea activelor provenite din infracțiuni.

Textul consolidează cooperarea dintre birourile de recuperare a activelor, autoritățile judiciare și, în domeniile relevante, unitățile de informații financiare.

Semnarea nu înseamnă intrare în vigoare sau aplicare imediată. La nivelul UE urmează procedura de încheiere, care necesită și consimțământul Parlamentului European.

Protocolul va putea intra în vigoare după ce cinci semnatari, dintre care cel puțin trei state membre ale Consiliului Europei, își exprimă consimțământul de a fi obligați de el.

Recuperarea bunurilor devine dificilă atunci când profiturile unei infracțiuni sunt mutate prin conturi, companii, proprietăți sau active aflate în jurisdicții diferite. O anchetă poate identifica venitul ilicit într-un stat, contul bancar într-un al doilea și proprietatea cumpărată într-un al treilea, iar succesul confiscării depinde de viteza cu care autoritățile pot localiza bunurile și recunoaște măsurile dispuse de partenerii externi. Protocolul încearcă să reducă aceste diferențe într-un spațiu juridic care depășește granițele Uniunii Europene.

Textul actualizează Convenția de la Varșovia din 2005 după două decenii în care formele de criminalitate, structurile financiare și standardele internaționale de recuperare a activelor s-au modificat. Sunt consolidate măsurile de confiscare și mecanismele prin care autoritățile pot identifica bunuri, iar cooperarea acoperă administrarea activelor indisponibilizate astfel încât valoarea lor să nu fie pierdută până la finalizarea procedurilor.

Protocolul reglementează și cooperarea dintre birourile de recuperare a activelor, accesul acestora la informații și schimbul de date între autorități. În zona judiciară, documentul include mecanisme privind returnarea și împărțirea activelor confiscate și utilizarea unor certificate pentru măsuri transfrontaliere de înghețare și confiscare. În zona combaterii spălării banilor sunt vizate și instrumente pentru unitățile de informații financiare și accesul la informații privind conturi și alte active financiare.

Extinderea competențelor este însoțită de garanții și căi de atac pentru persoanele afectate de măsurile prevăzute de protocol. Confiscarea unei proprietăți sau blocarea unui cont interferează cu drepturile patrimoniale, astfel încât cooperarea mai rapidă dintre autorități nu înlocuiește obligația de a respecta procedurile judiciare și drepturile de apărare.

Protocolul a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei la 15 mai 2026, la Chișinău, după negocieri la care Comisia Europeană a participat în numele Uniunii pe baza unui mandat primit de la Consiliu în 2024. Deschiderea pentru semnare a avut loc la Strasbourg la 14 octombrie, când Uniunea Europeană, Georgia, Grecia, Ungaria, Luxemburg, Monaco, Muntenegru, San Marino și Regatul Unit au semnat documentul.

Lista semnatarilor ilustrează statutul juridic particular al acordului. Este un acord mixt care acoperă competențe ale Uniunii și competențe ale statelor, ceea ce înseamnă că semnătura UE nu trebuie interpretată ca semnătura automată a fiecărui stat membru. Grecia, Ungaria și Luxemburg au semnat în nume propriu în prima zi, iar celelalte state pot urma propriile proceduri.

Nici semnătura Uniunii nu este echivalentă cu ratificarea. Comisia precizează că, după semnare, Consiliul trebuie să decidă asupra încheierii protocolului și asupra Convenției de la Varșovia însăși, pe care UE a semnat-o în 2009 fără să finalizeze până acum ratificarea. Pentru încheierea acordurilor la nivel european este necesar și consimțământul Parlamentului European.

Protocolul are propriul prag pentru intrarea în vigoare. Cinci semnatari trebuie să își exprime consimțământul de a fi obligați de text, iar cel puțin trei dintre aceștia trebuie să fie state membre ale Consiliului Europei. După atingerea pragului, intrarea în vigoare are loc în prima zi a lunii care urmează unei perioade de trei luni.

UE are deja, în interiorul său, o directivă adoptată în 2024 privind recuperarea și confiscarea activelor și reguli pentru recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și confiscare. Valoarea suplimentară a protocolului este extinderea unui cadru compatibil de cooperare dincolo de Uniune, către state ale Consiliului Europei și alți participanți la Convenția de la Varșovia.

Comisia justifică instrumentul prin diferența mare dintre profiturile criminalității și bunurile pe care autoritățile reușesc efectiv să le identifice și să le recupereze. Înghețarea unui activ nu înseamnă confiscare definitivă, iar confiscarea nu înseamnă automat că valoarea poate fi recuperată și returnată. Noul protocol încearcă să acopere mai multe dintre aceste etape și să reducă posibilitatea ca mutarea banilor peste o frontieră să întrerupă procedura.

Efectul concret asupra anchetelor va putea fi evaluat numai după încheierea și intrarea în vigoare a protocolului pentru părțile relevante. Până atunci, semnarea din 14 octombrie este o etapă juridică importantă în extinderea cooperării, fără să acorde autorităților puteri noi care să poată fi folosite imediat într-un dosar penal.

https://2eu.brussels/ro/news/ue-semneaza-un-nou-protocol-european-pentru-confiscarea-si-recuperarea-averilor-infractionale-peste-frontiere