Comisia deschide 6,5 milioane de euro pentru investigații digitale și standarde comune de acces la probe electronice

Comisia Europeană a deschis un apel de 6,5 milioane de euro prin Fondul pentru Securitate Internă (ISF) pentru proiecte care dezvoltă capacitatea poliției și a autorităților judiciare de a desfășura investigații digitale și pentru standarde tehnice care să facă datele și sistemele de comunicații interoperabile. Din bugetul total, 5 milioane de euro sunt rezervate investigațiilor digitale, iar 1,5 milioane standardizării. Termenul pentru depunerea proiectelor este 15 decembrie 2026.

Pe scurt Apelul are un buget total de 6,5 milioane de euro prin Fondul pentru Securitate Internă. Cinci milioane sunt destinate proiectelor pentru investigații digitale, iar 1,5 milioane standardizării formatelor de date și protocoalelor de comunicare. Pentru investigații digitale, contribuția UE pentru un proiect poate varia între 1 milion și 2,5 milioane de euro; pentru standardizare nu poate depăși 1,5 milioane. Comisia vrea mai multe instrumente tehnice pentru poliție și justiție, capacitate operațională mai mare și schimb de bune practici. Termenul-limită pentru depunerea cererilor este 15 decembrie 2026.

Cele două componente ale apelului răspund unor probleme diferite ale aceleiași investigații. Prima privește capacitatea autorităților de a identifica, colecta și analiza probe într-un mediu în care comunicațiile, documentele, tranzacțiile și activitatea infracțională lasă urme digitale. Comisia spune că finanțarea trebuie să contribuie la creșterea capacității operaționale a poliției și autorităților judiciare, la disponibilitatea instrumentelor tehnice și la răspândirea soluțiilor și bunelor practici care pot fi folosite în investigații.

Această formulare este mai largă decât finanțarea unui singur tip de software sau a unei tehnologii prestabilite. Apelul pornește de la problema capacității instituționale: instrumentele trebuie să poată fi integrate în activitatea autorităților care investighează criminalitatea informatică sau alte infracțiuni în care datele digitale devin probe. Documentul publicat de Comisie nu anunță proiecte selectate și nici furnizori cărora le-ar fi fost deja atribuite fonduri; este etapa în care sunt solicitate propuneri.

Cea de-a doua componentă, mai mică financiar, privește standardizarea. Comisia alocă 1,5 milioane de euro proiectelor care urmăresc compatibilitatea formatelor de date și a protocoalelor de comunicare și spune că viitoarele tehnologii trebuie să permită accesul legal la date, în condițiile prevăzute de dreptul UE. Accentul pus pe standarde indică o problemă care nu poate fi rezolvată numai prin cumpărarea unor instrumente mai performante: probele electronice trebuie să poată circula între sisteme și autorități fără să devină inutilizabile din cauza unor formate incompatibile.

Într-o investigație transfrontalieră, aceeași probă poate trece prin mai multe sisteme. Un furnizor de servicii poate transmite informația unei autorități dintr-un stat membru, aceasta o poate transfera procurorilor, iar ulterior datele pot trebui folosite într-o procedură judiciară sau schimbate cu o autoritate din alt stat. Dacă formatul, metadatele sau mecanismele de autentificare diferă, timpul necesar pentru obținerea și prelucrarea probei crește, iar în unele cazuri apar probleme de integritate sau de utilizare în instanță.

De aceea, Comisia leagă explicit standardizarea de probele digitale. Formatele comune de date și sistemele compatibile de comunicare ar trebui să permită poliției și autorităților judiciare să solicite, transfere și proceseze informațiile mai rapid. Această dimensiune devine cu atât mai relevantă odată cu intrarea în aplicare, în vara lui 2026, a noilor norme europene privind probele electronice, care urmăresc să permită autorităților să obțină mai rapid anumite date de la furnizorii de servicii din alte state membre.

Comisia introduce și inteligența artificială în logica apelului, dar nu ca obiectiv separat de finanțare. Pagina apelului spune că standardele pentru tehnologii-cheie, inclusiv AI, trebuie să țină seama de nevoile specifice ale autorităților de aplicare a legii. Asta poate privi modul în care datele sunt păstrate, accesate, interpretate sau transferate atunci când tehnologiile utilizate de companii ori autorități sunt construite în jurul unor noi arhitecturi digitale.

Această formulare nu echivalează însă cu acordarea unui drept general de acces al poliției la orice sistem sau date. Comisia folosește explicit noțiunea de „lawful access”, iar mecanismele finanțate trebuie să rămână compatibile cu dreptul UE. În domeniul probelor electronice, legislația europeană prevede garanții privind protecția datelor și posibilitatea unor căi de atac pentru persoanele vizate și furnizorii cărora li se solicită informațiile.

Tensiunea dintre accesul autorităților și protejarea securității comunicațiilor este vizibilă mai ales în dosarul criptării. În cadrul strategiei ProtectEU, Comisia lucrează la o foaie de parcurs tehnologică pentru soluții care ar permite acces legal la date criptate, declarând în același timp că securitatea cibernetică și drepturile fundamentale trebuie protejate. Un grup de experți care include specialiști în aplicarea legii, criptare, comunicații, standardizare și drepturi fundamentale trebuie să contribuie la această muncă.

Apelul din septembrie nu stabilește rezultatul acestei dezbateri și nu finanțează prin el însuși o soluție europeană de decriptare. Componenta sa de standardizare este mai largă și privește compatibilitatea viitoarelor tehnologii cu cerințele legale și operaționale ale poliției și justiției. Distincția este importantă pentru că accesul la date, standardizarea tehnică și spargerea criptării sunt probleme legate între ele, dar nu sunt sinonime.

Bugetele pe proiect arată că programul urmărește un număr relativ limitat de intervenții. Pentru componenta de investigații digitale, contribuția europeană poate fi de minimum 1 milion și maximum 2,5 milioane de euro pe proiect. În cazul standardizării, sprijinul UE pentru un proiect nu poate depăși 1,5 milioane. Raportate la bugetele totale de 5 milioane și, respectiv, 1,5 milioane, plafoanele sugerează proiecte de dimensiune suficientă pentru a produce instrumente sau standarde reutilizabile, nu microgranturi distribuite unui număr mare de beneficiari.

Fondul pentru Securitate Internă este instrumentul european destinat cooperării în materie de securitate, prevenirii și combaterii criminalității și consolidării capacităților autorităților naționale. Documentele de programare ale fondului prevăd în zona cybercrime și digital investigations dezvoltarea expertizei autorităților judiciare și de aplicare a legii, cooperarea transfrontalieră, implementarea legislației UE și dezvoltarea sau utilizarea unor instrumente tehnice. În cadrul general al programului, participarea autorităților de aplicare a legii sau judiciare este un element central al proiectelor din această categorie, deși condițiile exacte de eligibilitate trebuie verificate în documentația oficială a apelului înainte de depunere.

Cei 6,5 milioane de euro nu sunt, prin urmare, bani deja acordați unor poliții naționale sau companii tehnologice. Până la 15 decembrie pot fi depuse propuneri, după care proiectele trebuie evaluate conform condițiilor apelului. Numai proiectele selectate vor putea primi cofinanțarea UE, iar suma efectiv contractată va depinde de rezultatul procedurii.

Noutatea mai importantă este direcția în care se mută finanțarea europeană pentru combaterea criminalității digitale. Nu mai este suficient ca fiecare stat să își cumpere propriile instrumente. Investigațiile depind tot mai mult de compatibilitatea dintre sisteme, accesul transfrontalier la probe și capacitatea standardelor tehnice — inclusiv cele scrise acum pentru AI și alte tehnologii emergente — de a funcționa într-un cadru juridic european comun.