Parlamentul European votează pe 7 octombrie recomandări pentru o relație mai fermă cu China

Parlamentul European urmează să voteze miercuri, 7 octombrie, recomandarea sa privind relațiile politice dintre Uniunea Europeană și China, după o dezbatere programată pentru 6 octombrie. Raportul pregătit de Hilde Vautmans, eurodeputată belgiană din Renew Europe și raportoarea Parlamentului pentru acest dosar, propune o relație în care cooperarea cu Beijingul continuă, dar este însoțită de cerințe mai ferme privind reciprocitatea comercială, reducerea dependențelor, securitatea infrastructurilor și tehnologiilor europene, sprijinul acordat Rusiei și respectarea drepturilor omului.

Pe scurt Parlamentul European votează pe 7 octombrie raportul A10-0237/2026 privind relațiile politice UE-China, pregătit de Hilde Vautmans în Comisia pentru afaceri externe. Recomandarea cere o relație mai echilibrată și reciprocă, reducerea dependențelor strategice, un control mai puternic al riscurilor privind investițiile, tehnologiile și infrastructurile sensibile și folosirea instrumentelor europene de apărare comercială atunci când este necesar. Dosarul tratează separat securitatea, inclusiv relația Chinei cu Rusia și stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan, precum și drepturile omului în Hong Kong, Tibet și Xinjiang. În trimestrul al doilea din 2026, UE a importat bunuri de 153,6 miliarde EUR din China și a exportat bunuri de 50,3 miliarde EUR către China, rezultând un deficit comercial de aproximativ 103 miliarde EUR. Votul este asupra unei recomandări politice a Parlamentului către Consiliu, Comisie și Înaltul Reprezentant. Adoptarea ei nu introduce automat tarife, sancțiuni, interdicții asupra investițiilor sau alte obligații juridice.

Dosarul ajunge în plen după ce Comisia pentru afaceri externe (AFET) a votat asupra sa la 10 septembrie, iar raportul a fost depus pentru plen la 16 septembrie. Procedura este una din proprie inițiativă a Parlamentului, ceea ce înseamnă că eurodeputații nu votează o lege europeană care ar intra direct în vigoare, dar pot stabili o poziție politică detaliată pe care o transmit Consiliului, Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate.

Această distincție este importantă în special pentru elementele economice ale raportului. Parlamentul poate cere utilizarea mai fermă a instrumentelor comerciale, consolidarea controlului investițiilor sau protejarea unor tehnologii, dar votul din 7 octombrie nu impune singur noi taxe vamale și nu interzice automat investiții chineze în Uniunea Europeană. Punerea în aplicare a unor asemenea măsuri depinde de instrumentele juridice existente și de eventuale decizii sau propuneri ulterioare ale instituțiilor competente.

Valérie Hayer, președinta grupului Renew Europe, a spus înaintea votului că relația cu China trebuie tratată simultan ca o problemă economică, de securitate și de politică externă. În evaluarea grupului său, dialogul cu Beijingul rămâne necesar, dar UE trebuie să reducă dependențele considerate vulnerabile și să apere mai clar concurența echitabilă, interesele economice europene și drepturile omului.

Hilde Vautmans a structurat prezentarea raportului în jurul a trei dimensiuni: economie, securitate și valori. Pe componenta economică, ea cere o utilizare mai eficientă a instrumentelor de apărare comercială atunci când sunt identificate practici comerciale neloiale, un screening mai puternic al investițiilor și protecția tehnologiilor sensibile. Raportoarea pune un accent special pe reducerea dependenței europene de China pentru materiile prime critice.

Discuția are loc într-un context comercial în care dezechilibrul este substanțial. Cele mai recente date Eurostat arată că, în trimestrul al doilea al anului 2026, China a fost cel mai mare furnizor de bunuri al UE, cu importuri europene de 153,6 miliarde EUR. Exporturile UE către China au fost de 50,3 miliarde EUR în același trimestru, ceea ce a dus deficitul comercial cu China la aproximativ 103 miliarde EUR, cel mai ridicat nivel trimestrial din 2022.

Datele nu demonstrează în sine existența dumpingului într-un anumit sector, iar un deficit comercial nu este echivalent cu o constatare de practică comercială neloială. Vautmans a invocat însă electricitatea, vehiculele electrice, oțelul și produsele solare în discuția despre presiunea asupra industriei europene și a argumentat că UE trebuie să fie pregătită să utilizeze instrumentele sale de apărare comercială atunci când investigațiile și condițiile juridice o justifică.

Poziția aceasta se înscrie într-o schimbare mai largă a politicii europene față de China. Cadrul strategic al UE descrie China simultan drept partener de cooperare, competitor economic și rival sistemic. În ultimii ani, accentul european s-a deplasat tot mai mult către reducerea riscurilor economice, fără o decuplare completă de economia chineză.

Comisia Europeană a construit în paralel noi mecanisme de dialog cu Beijingul. În urma consultărilor comerciale din iunie 2026, UE și China au convenit asupra unui mecanism comun de monitorizare a fluxurilor comerciale, ca parte a unei structuri mai largi de consultare privind comerțul și investițiile. Echipele celor două părți au primit atunci mandatul de a lucra până în octombrie la rezultate concrete privind dezechilibrele comerciale, exporturile și alte puncte de fricțiune.

Votul Parlamentului vine astfel într-un moment în care relația economică nu este înghețată, iar instituțiile UE mențin canale de negociere cu Beijingul. Raportul nu propune încetarea dialogului, iar Vautmans a spus că obiectivul nu este confruntarea cu China. Ideea sa este că o relație funcțională presupune reciprocitate, respectarea regulilor și capacitatea Uniunii de a limita vulnerabilitățile atunci când interesele economice sau de securitate sunt afectate.

Securitatea este al doilea pilon important. Raportul leagă relația cu Beijingul de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de preocupările europene privind bunurile cu dublă utilizare și companiile care pot contribui la lanțurile de aprovizionare ale complexului militar rus. Pentru Parlament, politica față de China nu mai poate fi tratată separat de securitatea europeană.

Instituțiile UE au ridicat în mod repetat această problemă în dialogul cu Beijingul. Serviciul European de Acțiune Externă a afirmat în consultările de securitate din martie că poziția Chinei față de războiul Rusiei continuă să afecteze relația UE-China și a cerut Beijingului să își utilizeze influența asupra Moscovei pentru a contribui la încheierea războiului.

Raportul abordează și situația din Indo-Pacific. Vautmans a indicat stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan drept un interes european direct, iar poziția existentă a UE este împotriva oricărei modificări unilaterale a statu-quo-ului prin forță sau coerciție. În aceeași logică, Parlamentul urmărește evoluțiile din Marea Chinei de Sud și de Est și impactul lor asupra securității și comerțului internațional.

A treia dimensiune privește drepturile omului. Vautmans a spus că interesele economice nu trebuie să conducă UE la abandonarea pozițiilor privind Tibetul, Xinjiang, Hong Kong și alte cazuri individuale. Raportul continuă astfel linia Parlamentului European, care a adoptat în ultimii ani mai multe poziții critice privind situația drepturilor fundamentale în China.

Contactele politice dintre Parlament și autoritățile chineze au fost reluate după o perioadă de îngheț. Prima reuniune interparlamentară în China după ridicarea restricțiilor impuse de Beijing Parlamentului European a avut loc în mai 2026. O delegație AFET s-a deplasat apoi la Beijing și Shanghai în iulie, unde a discutat cu autoritățile chineze despre relațiile comerciale, Ucraina, drepturile omului și situația din Indo-Pacific.

Această reluare a contactelor explică și caracterul dublu al recomandării care ajunge acum la vot. Parlamentul încearcă să păstreze dialogul instituțional cu China, dar să îl combine cu mecanisme mai puternice de reducere a riscurilor și cu condiții politice mai explicite privind securitatea și drepturile omului.

Manfred Weber, președintele Grupului Partidului Popular European, a susținut separat în conferința sa din 6 octombrie că UE trebuie să își utilizeze mai puternic piața unică și instrumentele comerciale în relația cu Beijingul. El a salutat și cooperarea franco-germană pentru consolidarea instrumentelor europene de apărare economică, prezentând problema Chinei drept una dintre principalele provocări pentru baza industrială europeană.

Franța și Germania au cerut oficial în iulie o folosire rapidă și sistematică a instrumentelor comerciale existente și dezvoltarea unor instrumente suplimentare pentru reducerea dependențelor în sectoarele critice și strategice. Această inițiativă este însă distinctă de raportul Parlamentului și nu trebuie prezentată ca parte a textului pe care eurodeputații îl votează pe 7 octombrie.

Un alt punct pe care Vautmans îl subliniază este screeningul investițiilor. Problema nu este prezența oricărei investiții chineze în Europa, ci riscul ca preluarea sau controlul unor active strategice să ofere acces la infrastructuri, tehnologii sau informații sensibile. Parlamentul cere de mai mult timp ca politica de deschidere economică să fie însoțită de evaluarea unor asemenea riscuri.

Raportul vine și înaintea unor contacte comerciale importante între Comisie și Beijing. Comisia și China au lansat la sfârșitul lunii iunie un nou cadru de consultare privind comerțul și investițiile, iar comisarul responsabil pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič, a indicat octombrie drept termen pentru evaluarea progreselor obținute în grupurile de lucru.

Votul din 7 octombrie va stabili dacă plenul susține recomandarea politică pregătită de AFET și în ce formă, inclusiv eventualele amendamente adoptate în plen. Din acest motiv, formulările din raportul depus și pozițiile prezentate de grupurile politice trebuie diferențiate de textul care va rezulta efectiv după vot.

Dacă raportul este adoptat, Parlamentul va avea o poziție politică actualizată pentru relația UE-China, dar executarea recomandărilor va reveni celorlalte instituții în limitele competențelor lor. Pentru cititor, diferența esențială este că 7 octombrie poate schimba direcția politică pe care Parlamentul o cere în relația cu Beijingul, nu regimul juridic al comerțului UE-China peste noapte.