Parlamentul European votează propunerea unui centru și a unui fond pentru materii prime critice

Parlamentul European are programat pentru 20 octombrie 2026 votul asupra unui raport care propune înființarea unui centru european pentru materii prime critice și o contribuție inițială a UE de 2 miliarde de euro pentru un fond dedicat. Măsurile urmăresc să reducă vulnerabilitatea industriilor europene la întreruperile de aprovizionare, prin achiziții comune, stocuri de urgență și sprijin pentru investiții.

Pe scurt Votul în plen este programat pentru 20 octombrie și ar stabili poziția Parlamentului în negocierile cu Consiliul UE. Centrul propus ar organiza achiziții comune, ar gestiona stocuri europene și ar analiza riscurile de aprovizionare. Fondul dedicat ar primi o contribuție inițială a UE de 2 miliarde de euro și ar putea atrage capital suplimentar. Țintele financiare InvestEU și BEI sunt distincte de acest fond și nu reprezintă sume deja cheltuite. Proiectele susținute ar viza întregul lanț industrial, de la explorare și extracție până la prelucrare, reciclare și înlocuirea unor materiale.

Raportul a fost adoptat la 8 octombrie de Comisia pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European (ITRE), cu 64 de voturi pentru, unul împotrivă și 17 abțineri. Raportorul Mohammed Chahim, eurodeputat din Țările de Jos și membru al grupului Socialiștilor și Democraților, propune introducerea centrului în legislația privind materiile prime critice. Votul din plen privește poziția Parlamentului pentru negocieri, înaintea adoptării definitive a modificărilor.

Aprovizionarea este esențială pentru producția de baterii, cipuri, echipamente energetice și sisteme de apărare. În planul RESourceEU, prezentat în decembrie 2025, Comisia Europeană descria concentrarea producției și procesării în afara UE drept o vulnerabilitate pentru industria europeană. Restricțiile comerciale și perturbările livrărilor pot afecta continuitatea producției și accesul la materialele necesare.

Ce ar face centrul european

Textul propune un organism al UE cu personalitate juridică și atribuții operaționale. Acesta ar identifica vulnerabilitățile pentru fiecare materie primă, ar urmări evoluțiile piețelor și ar conecta producătorii, procesatorii, reciclatorii și utilizatorii industriali. Analizele sale ar orienta achizițiile, stocurile și sprijinul pentru proiectele care răspund unor lipsuri concrete din lanțurile de aprovizionare.

La cererea companiilor participante, centrul ar putea negocia și încheia în numele lor acorduri de cumpărare cu furnizorii. Participarea la achizițiile comune ar fi voluntară. Raportul prevede și posibilitatea unor achiziții în numele a cel puțin două state membre, după evaluarea necesității și proporționalității operațiunii.

Centrul ar achiziționa și administra stocuri europene pentru situații de criză și ar putea sprijini constituirea unor stocuri private care contribuie la siguranța aprovizionării. Raportul tratează aceste rezerve ca instrumente complementare diversificării furnizorilor și dezvoltării capacităților de extracție, prelucrare și reciclare.

Cum ar funcționa fondul propus

Fondul european pentru materii prime critice ar avea o contribuție inițială a UE de 2 miliarde de euro, provenită din viitorul Fond european pentru competitivitate. Potrivit articolului 43aa alineatul (9) propus în raport, contribuția ar fi utilizată în tranșe, conform strategiei de investiții și procedurii bugetare aplicabile. Fondul ar urmări să atragă capital suplimentar de la statele membre, investitori privați și Grupul Băncii Europene de Investiții.

Sprijinul ar putea lua forma unor participații la capital, împrumuturi, garanții și alte instrumente de împărțire a riscurilor. Proiectele vizate ar acoperi explorarea, extracția, prelucrarea, rafinarea, producția, reciclarea și înlocuirea unor materii prime cu alternative. Comisia ar stabili criteriile de eligibilitate, regulile de investiții și condițiile de implementare, iar centrul ar evalua, selecta, finanța și monitoriza operațiunile eligibile.

Contribuția pentru fond este distinctă de bugetul anual de funcționare al centrului. Raportul reglementează separat veniturile și cheltuielile instituției, inclusiv personalul și infrastructura, și prevede raportarea contribuțiilor angajate și plătite, a capitalului suplimentar atras și a performanței fondului.

Țintele InvestEU și BEI au alte baze

Planul RESourceEU din 3 decembrie 2025 prevedea, separat, mobilizarea a aproximativ 2 miliarde de euro în investiții suplimentare prin InvestEU în perioada 2026–2027. Același document menționa finanțări ale Băncii Europene de Investiții de până la 2 miliarde de euro anual pentru proiecte din sector, prin împrumuturi și alte instrumente financiare. Comunicatul inițial al băncii din martie 2025 anunțase finanțări estimate de 2 miliarde de euro pentru acel an.

Investițiile pe care un mecanism urmărește să le mobilizeze, finanțarea bancară și contribuția bugetară propusă pentru noul fond au perioade și modalități de calcul diferite. Aceeași operațiune poate beneficia de mai multe instrumente. Valorile nu oferă, prin simpla adunare, un total al banilor noi sau al sumelor efectiv plătite.

Consiliul UE are un mandat de negociere aprobat la 4 martie 2026. După stabilirea poziției Parlamentului, instituțiile trebuie să negocieze forma finală a modificărilor. Înființarea centrului și finanțarea fondului rămân propuneri în acest proces; votul programat pentru 20 octombrie nu deschide automat o schemă de finanțare pentru solicitanți.