Vezi mereu știrile noastre în Google
Parlamentul European a aprobat, cu 460 de voturi pentru, 76 împotrivă și 81 de abțineri, poziția sa privind relațiile UE cu Groenlanda și celelalte 12 țări și teritorii de peste mări. Eurodeputații susțin majorarea finanțării propuse pentru 2028–2034 de la 999 de milioane EUR la aproximativ 2,08 miliarde EUR și cer măsuri pentru protejarea suveranității Groenlandei, infrastructurii critice și comunităților locale. Poziția Parlamentului este consultativă, iar decizia finală necesită unanimitatea Consiliului.
Parlamentul European a cerut la 12 noiembrie un buget de aproximativ 2,08 miliarde de euro pentru cele 13 țări și teritorii de peste mări asociate UE în perioada 2028–2034. Eurodeputații au adoptat poziția cu 460 de voturi pentru, 76 împotrivă și 81 de abțineri și au cerut sprijin pentru suveranitatea Groenlandei. Consiliul va decide în unanimitate.
Pe scurt1. 460 pentru, 76 împotrivă și 81 de abțineri. Parlamentul a aprobat poziția sa în procedura 2025/0264(CNS), pe baza raportului coordonat de eurodeputatul irlandez Barry Andrews (Renew).
2. 2.084.775.000 EUR la prețuri curente reprezintă finanțarea cerută de Parlament pentru toate cele 13 teritorii în perioada 2028–2034, față de cele 999 de milioane EUR propuse de Comisie.
3. Groenlanda primește o atenție specială în privința suveranității, diversificării economice, infrastructurii critice, conectivității, educației și adaptării la schimbările climatice.
4. Comunitățile locale și indigene trebuie implicate înaintea deciziilor de investiții care le-ar putea afecta resursele, terenurile și mijloacele de trai, inclusiv în proiectele privind materiile prime critice.
5. Consiliul trebuie să decidă în unanimitate. Poziția Parlamentului trebuie luată în considerare, dar nu obligă guvernele să accepte suma propusă sau toate modificările solicitate.
Votul în plen reprezintă noua etapă a dosarului privind revizuirea Deciziei (UE) 2021/1764, care stabilește cadrul juridic al asocierii țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană, inclusiv relațiile cu Groenlanda și Regatul Danemarcei. Propunerea de modificare a fost prezentată de Comisia Europeană în septembrie 2025 pentru a adapta cooperarea la viitorul cadru financiar multianual al UE, corespunzător perioadei 2028–2034. Comisia pentru dezvoltare a Parlamentului aprobase raportul la 5 octombrie 2026, iar votul din 12 noiembrie transformă recomandările comisiei parlamentare, cu amendamentele adoptate în plen, în poziția oficială a Parlamentului.
Raportul, prezentat de eurodeputatul irlandez Barry Andrews, membru al grupului Renew Europe și președinte al Comisiei pentru dezvoltare, susține că relațiile cu teritoriile asociate trebuie adaptate la importanța lor geopolitică tot mai mare. Cele 13 teritorii sunt legate constituțional de trei state membre ale UE: Groenlanda de Danemarca, șase teritorii de Franța și alte șase de Țările de Jos. Ele nu au statutul juridic al teritoriilor care fac parte din Uniunea Europeană și nici nu trebuie confundate cu regiunile ultraperiferice ale UE, precum Guyana Franceză, Réunion sau Insulele Canare. Asocierea lor este reglementată de articolele 198–204 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și urmărește dezvoltarea economică și socială, precum și menținerea unor relații economice strânse cu Uniunea.
Cea mai importantă diferență financiară dintre propunerea inițială a Comisiei și poziția Parlamentului privește dimensiunea programului pentru următorii șapte ani. Comisia propusese un pachet de 999 de milioane EUR, la prețuri curente, destinat asocierii tuturor celor 13 țări și teritorii de peste mări. Prin amendamentul bugetar inclus în raportul adoptat, Parlamentul cere majorarea acestei sume la 2.084.775.000 EUR, echivalentul a 1,85 miliarde EUR la prețurile constante din 2025. Diferența dintre cele două valori ale propunerii Parlamentului reflectă modul de exprimare a bugetului, în prețuri curente și prețuri constante, nu două finanțări separate.
Cele aproximativ 2,08 miliarde EUR reprezintă, prin urmare, o solicitare pentru întregul program de asociere, nu o finanțare destinată exclusiv Groenlandei. Suma nu a fost aprobată definitiv de Consiliu, nu este încă disponibilă beneficiarilor și nu echivalează cu granturi contractate sau plătite. Propunerea trebuie examinată în contextul negocierilor asupra bugetului multianual al Uniunii pentru 2028–2034, unde prioritățile politice vor trebui corelate cu resursele disponibile și cu acordul statelor membre.
În arhitectura financiară propusă de Comisie, Groenlanda beneficiază de un pachet separat de 530 de milioane EUR pentru 2028–2034, în timp ce 425 de milioane EUR sunt prevăzute pentru cooperarea cu celelalte teritorii. Restul pachetului inițial este destinat nevoilor de cooperare și mecanismelor de flexibilitate. Parlamentul salută creșterea sprijinului propus pentru Groenlanda, dar solicită în același timp o finanțare totală mai ambițioasă și o distribuție transparentă între beneficiari.
Groenlanda ocupă un loc distinct în textul adoptat, atât prin relația sa constituțională cu Regatul Danemarcei, cât și prin presiunile geopolitice asupra Arcticii. Eurodeputații cer Uniunii să sprijine teritoriul în fața amenințărilor directe la adresa suveranității sale, să contribuie la protejarea infrastructurii strategice și să consolideze capacitatea administrației groenlandeze de a formula și aplica politici publice. În același timp, Parlamentul susține respectarea dreptului la autodeterminare al populației Groenlandei și al celorlalte teritorii asociate, fără impunerea din exterior a unor schimbări ale statutului lor.
Pentru Groenlanda, prioritățile propuse includ dezvoltarea educației și a competențelor profesionale, diversificarea economiei, conectivitatea sigură și fiabilă, infrastructura necesară turismului sustenabil și adaptarea la schimbările climatice. Parlamentul solicită consolidarea rezilienței economice și a capacității administrative, într-un teritoriu unde distanțele, condițiile climatice și costurile ridicate ale infrastructurii complică furnizarea serviciilor publice și dezvoltarea activităților economice. Finanțarea europeană ar trebui să susțină proiecte care produc beneficii durabile pentru populație și reduc dependențele structurale.
Unul dintre amendamentele importante ale raportului privește implicarea comunităților locale și indigene în deciziile de investiții. Textul susține informarea și dialogul substanțial cu persoanele ale căror terenuri, resurse, activități economice sau patrimoniu cultural pot fi afectate direct sau indirect de proiectele de minerit, extracție și export al materiilor prime critice. Implicarea trebuie să aibă loc înaintea adoptării deciziilor de investiții, nu numai după stabilirea proiectelor. Parlamentul încearcă astfel să asocieze obiectivele economice și strategice ale UE cu protejarea intereselor locuitorilor teritoriilor.
O altă direcție privește accesul teritoriilor asociate la programele și instrumentele europene de finanțare. Parlamentul susține facilitarea participării la programe privind biodiversitatea, mediul, cercetarea, educația și inovarea, precum și valorificarea oportunităților oferite de Global Gateway. Pentru teritoriile cu administrații mici și resurse tehnice limitate, pregătirea proiectelor și respectarea cerințelor administrative pot reprezenta obstacole importante. Eurodeputații solicită, din acest motiv, asistență tehnică și administrativă și eliminarea barierelor care împiedică participarea efectivă la competițiile europene.
Raportul tratează Global Gateway ca pe un instrument care ar putea mobiliza investiții în conectivitate, energie, transport, infrastructură sanitară și proiecte de dezvoltare sustenabilă. Parlamentul cere ca proiectele să fie adaptate nevoilor teritoriilor și să includă sprijin pentru capacitatea instituțională locală. Participarea la aceste inițiative nu reprezintă însă o aprobare automată a unor proiecte și nici nu garantează finanțarea lor. Pentru fiecare instrument european vor continua să se aplice condițiile specifice de eligibilitate, selecție și implementare.
Eurodeputații solicită și consolidarea supravegherii democratice a relației dintre UE și teritoriile de peste mări. Raportul susține organizarea anuală a Forumului UE–TTPM, cu participarea reprezentanților teritoriilor, statelor membre, Comisiei și Parlamentului European. Implicarea autorităților locale, a societății civile și a comunităților indigene ar trebui să permită identificarea problemelor înainte ca acestea să se transforme în dificultăți de implementare. Parlamentul cere, de asemenea, informații mai clare asupra priorităților de finanțare, alocării resurselor și rezultatelor programelor, astfel încât să poată exercita control politic și bugetar asupra cooperării.
Parlamentul a adoptat raportul în ansamblu, dar voturile separate asupra amendamentelor au arătat că nu toate modificările propuse de comisia parlamentară au fost acceptate fără schimbări. Unul dintre amendamentele votate separat, referitor la formularea priorităților pentru răspunsul la noi nevoi sau provocări, a fost respins cu 276 de voturi pentru, 332 împotrivă și patru abțineri. Au fost adoptate și alte amendamente, inclusiv cel privind majorarea pachetului financiar. Prin urmare, poziția oficială rezultă din textul aprobat în plen, nu din reproducerea automată a întregului raport adoptat anterior în Comisia pentru dezvoltare.
Procedura legislativă aplicabilă este cea de consultare, în temeiul articolului 203 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Consiliul adoptă decizia în unanimitate, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European. Consultarea este obligatorie din punct de vedere procedural, dar Consiliul nu este constrâns să accepte toate amendamentele sau valorile financiare solicitate de eurodeputați. Parlamentul cere să fie informat dacă guvernele intenționează să se îndepărteze de poziția sa și să fie consultat din nou în cazul unor modificări substanțiale ale propunerii.
Această distincție determină și efectul concret al votului. Parlamentul și-a încheiat etapa de formulare a opiniei legislative, dar nu a creat o nouă obligație de finanțare pentru statele membre și nu a pus în aplicare un program bugetar pentru 2028–2034. Pentru teritoriile beneficiare, condițiile viitoare de finanțare vor depinde de decizia Consiliului și de adoptarea cadrului financiar multianual al UE. Până la finalizarea acestor etape, continuă să se aplice regulile și finanțările corespunzătoare actualului cadru de asociere.
Dosarul a ajuns astfel într-o etapă în care dezbaterea principală se mută de la Parlament către guvernele statelor membre. Consiliul va trebui să stabilească forma finală a deciziei, dimensiunea resurselor și condițiile de cooperare cu teritoriile de peste mări. Pentru Groenlanda, miza este consolidarea unei relații europene care să ofere sprijin pentru reziliență, dezvoltare economică și protejarea dreptului la autodeterminare. Pentru celelalte 12 teritorii, negocierile vor determina cât de mult se pot transforma obiectivele europene privind conectivitatea, clima, infrastructura și dezvoltarea locală în finanțări și proiecte concrete.
Ultimele știri
10:22
10:12
10:03
09:48
09:47
Vezi mai multe știri