Parlamentul European cere rezervarea a până la 10% din bugetele instrumentelor UE relevante pentru regiunile estice după 2027

Rezoluția a fost adoptată cu 414 voturi pentru, 79 împotrivă și 90 de abțineri. Eurodeputații cer resurse suplimentare, cofinanțare mai mare și includerea regiunilor cu frontieră cu Moldova ori acces la Marea Neagră. Solicitarea nu rezervă automat bani României și nu schimbă regulile actuale de finanțare.

Parlamentul European cere finanțare suplimentară pentru regiunile de la frontiera estică a Uniunii în bugetul 2028–2034, inclusiv alocări rezervate de până la 10% din bugetele instrumentelor europene relevante. Rezoluția adoptată la 22 octombrie cu 414 voturi pentru, 79 împotrivă și 90 de abțineri include și regiunile cu frontieră cu Republica Moldova ori acces la Marea Neagră. Solicitările au relevanță directă pentru România, dar nu constituie alocări deja aprobate pentru autorități, firme sau proiecte.

Pe scurt

1. Parlamentul a adoptat rezoluția privind regiunile frontierei estice cu 414 voturi pentru, 79 împotrivă și 90 de abțineri.

2. Eurodeputații cer alocări de până la 10% din bugetele instrumentelor UE relevante în 2028–2034. Nu este vorba despre 10% din întregul buget european sau despre o sumă garantată României.

3. Resursele cerute ar trebui să fie suplimentare, fără diminuarea altor priorități de coeziune, și să susțină cu prioritate educația, competențele și antreprenoriatul tinerilor.

4. Definiția propusă privește regiuni NUTS 2 de la frontierele cu Rusia, Belarus, Ucraina sau Moldova, inclusiv regiuni cu acces la Marea Neagră; nu acordă automat finanțare unor județe.

5. Parlamentul solicită cofinanțare de până la 95%, posibilitatea finanțării a până la 100% din costurile eligibile pentru proiecte relevante pentru securitate, reziliență ori infrastructură critică și prefinanțare de 30%.

6. Investițiile vizate includ transportul, energia, punctele de frontieră și serviciile publice. Cele 5,6 miliarde de euro realocate deja în regiunile estice aparțin perioadei bugetare actuale.

7. Rezoluția nu creează un fond sau drepturi de finanțare. Solicitările trebuie transpuse în bugetul și regulile viitoarelor programe europene.

Eurodeputații vor ca sprijinul să depășească politica de coeziune și să includă instrumente precum politica agricolă comună, Fondul european pentru competitivitate și mecanismul Conectarea Europei. Cota de până la 10% se referă la bugetele instrumentelor relevante, nu la întregul buget al UE și nici la o sumă rezervată României. Alocările cerute ar trebui să se adauge resurselor naționale și regionale disponibile, fără reducerea fondurilor destinate altor priorități de coeziune sau regiunilor mai puțin dezvoltate.

Rezoluția propune o definiție geografică la nivelul regiunilor statistice NUTS 2. Aceasta include regiunile cu cel puțin 5 kilometri de frontieră terestră sau 30 de kilometri de frontieră maritimă cu Rusia ori Belarus, precum și pe cele cu frontieră terestră sau maritimă cu Ucraina sau Republica Moldova ori acces la Marea Neagră. Pentru România, precizarea aduce în discuție atât frontierele cu Ucraina și Moldova, cât și zona Mării Negre. Ea nu stabilește o listă de județe care primesc automat finanțare.

Pentru a ușura contribuția financiară a beneficiarilor, Parlamentul solicită cofinanțare europeană de până la 95% pentru proiectele din regiunile estice și posibilitatea acoperirii a până la 100% din costurile eligibile pentru proiectele relevante pentru securitate, reziliență sau infrastructură critică. Eurodeputații cer și prefinanțare de 30%, proceduri mai simple și asistență tehnică dedicată. Aceste condiții ar urma să fie prevăzute în viitoarele instrumente, nu sunt drepturi pe care solicitanții le pot invoca deja.

Printre investițiile prioritare se află legăturile rutiere și feroviare, porturile, rețelele energetice și modernizarea punctelor de trecere a frontierei cu Ucraina și Moldova. Parlamentul cere ca infrastructura cu utilizare civilă și militară să îmbunătățească și transportul cotidian, accesul la servicii și activitatea economică locală. Textul susține inclusiv cooperarea transfrontalieră în sănătate, educație, protecție civilă și conectivitate digitală.

Finanțarea rezervată ar trebui să sprijine în primul rând educația, competențele și antreprenoriatul tinerilor, inclusiv în agricultură, producția alimentară, tehnologii digitale, securitate cibernetică și pregătire civilă. Miza este păstrarea locurilor de muncă și limitarea plecării populației. Rezoluția avertizează că investițiile în securitate trebuie însoțite de servicii publice și dezvoltare economică, pentru ca regiunile de frontieră să rămână atractive pentru locuitori și firme.

Parlamentul distinge aceste cereri pentru perioada de după 2027 de realocările deja făcute în bugetul actual. Rezoluția menționează aproximativ 34,6 miliarde de euro redirecționate către noile priorități în 25 de state membre, dintre care circa 5,6 miliarde în regiunile estice pentru mobilitate militară, tehnologii critice și industria de apărare. Separat, pragul de cel puțin 10% pentru reprogramarea fondurilor în cadrul revizuirii actualei politici de coeziune are un alt rol decât alocările de până la 10% cerute pentru viitor.

Raportul a fost pregătit de Jacek Protas, eurodeputat polonez din PPE, în Comisia pentru dezvoltare regională. Votul plenului reprezintă o etapă nouă față de propunerile comisiei prezentate anterior de 2EU. Fiind o rezoluție din proprie inițiativă, documentul formulează solicitări politice către Comisie și statele membre: nu creează singur un fond și nu modifică regulamentele de finanțare. Punerea în practică depinde de acordul asupra bugetului UE 2028–2034 și de regulile programelor care vor fi adoptate.

https://2eu.brussels/ro/news/regiunile-de-la-frontiera-estica-a-ue-cer-finantare-dedicata-dupa-2027-inclusiv-pentru-zonele-invecinate-cu-moldova-si-marea-neagra