Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European cere un buget de 13,31 miliarde de euro pentru sprijinul UE destinat azilului, migrației și integrării în perioada 2028–2034, față de aproximativ 11,97 miliarde propuse de Comisia Europeană. Eurodeputații vor ca fiecare stat participant să rezerve cel puțin 15% din finanțarea sa din program sistemului european de azil și alte minimum 15% migrației legale, integrării și incluziunii sociale. Poziția adoptată în comisie trebuie să parcurgă procedura parlamentară și negocierile cu guvernele; ea nu constituie un buget definitiv.
Pe scurt Un buget propus de 13,31 miliarde EUR. Valoarea este exprimată în prețuri curente și corespunde la aproximativ 11,9 miliarde EUR în prețurile anului 2025. Nu reprezintă bani deja alocați beneficiarilor. Două praguri minime pentru fiecare stat participant. Cel puțin 15% din finanțarea sa din program ar merge către azil și alte minimum 15% către migrație legală, integrare și incluziune. Procentele nu se calculează automat din întregul buget european. Cofinanțare europeană standard de 80%. LIBE propune această pondere în costurile eligibile, cu posibilitatea majorării în anumite cazuri. Eurodeputații cer și extinderea finanțării directe pentru autoritățile locale și regionale. Control parlamentar asupra planurilor. Comisia ar adopta planurile naționale și regionale prin acte delegate, astfel încât Parlamentul să poată formula obiecții, și ar raporta anual despre implementare. Raport aprobat cu 42 de voturi pentru, 14 împotrivă și patru abțineri. Mandatul de negociere a primit 45 de voturi pentru, 14 împotrivă și o abținere și urmează să fie anunțat în plenul din 23–26 noiembrie.
Raportul pregătit de eurodeputata portugheză Ana Catarina Mendes, din grupul Socialiștilor și Democraților, fixează prioritățile LIBE pentru unul dintre instrumentele de finanțare a politicilor interne după 2027. Sprijinul pentru azil, migrație și integrare este negociat separat de instrumentele pentru frontiere și vize și pentru securitate internă, deși toate fac parte din viitorul cadru financiar multianual.
LIBE cere 13,31 miliarde de euro în prețuri curente, echivalentul a aproximativ 11,9 miliarde în prețurile constante ale anului 2025. Propunerea Comisiei pornea de la aproximativ 11,97 miliarde în prețuri curente. Compararea celor două poziții trebuie făcută pe aceeași bază de prețuri. Majorarea cerută de eurodeputați nu stabilește sumele care vor reveni fiecărui stat.
Primul prag de minimum 15% ar proteja resursele pentru sistemul european comun de azil, inclusiv dimensiunea sa externă. Al doilea, tot de minimum 15%, ar finanța migrația legală, integrarea și incluziunea socială, în funcție de nevoile economice, de pe piața muncii și sociale ale fiecărei țări. Baza de calcul este finanțarea fiecărui stat participant din program, nu întregul pachet de 13,31 miliarde de euro. Pragurile nu sunt nici cote de persoane pe care statele ar trebui să le primească.
Eurodeputații vor ca sprijinul pentru integrare să continue dincolo de primele etape ale stabilirii într-o țară. Ei solicită Comisiei să extindă finanțarea directă pentru autoritățile locale și regionale, care furnizează multe dintre serviciile relevante. Această orientare poate conta pentru municipalități și organizațiile cu care cooperează, dar condițiile concrete de acces vor depinde de legislația finală și de instrumentele de implementare.
Contribuția UE ar acoperi în mod normal 80% din costurile eligibile ale proiectelor, cu posibilitatea unor rate mai mari în anumite situații. Procentul privește cheltuielile recunoscute drept eligibile și nu înseamnă finanțarea automată a 80% din orice buget propus de un solicitant. Raportul include o listă orientativă de acțiuni care pot primi sprijin, precum procedurile de azil, programele de integrare și pregătirea returnărilor. Amendamentele prevăd o rată de până la 90% pentru acțiunile de migrație legală, integrare și incluziune enumerate în secțiunea relevantă a anexei.
Instrumentul ar contribui și la dezvoltarea unui sistem comun de returnare, combaterea migrației neregulamentare și solidaritatea și distribuirea echitabilă a responsabilităților între statele membre. Consiliul descrie obiectivul returnărilor drept unul efectiv, sigur și demn, inclusiv în ceea ce privește readmisia și reintegrarea în țări din afara UE. Regulamentul de finanțare nu creează prin el însuși drepturi noi de intrare sau ședere și nu înlocuiește garanțiile juridice aplicabile azilului și returnării.
O parte importantă a disputei privește cine stabilește prioritățile cheltuielilor. În arhitectura propusă pentru 2028–2034, sprijinul ar fi acordat prin planuri naționale și regionale de parteneriat, care reunesc investiții și reforme. Consiliul a cerut în mandatul său parțial din iulie mai multă flexibilitate pentru state, astfel încât ele să se concentreze asupra obiectivelor relevante propriilor nevoi, fără să contribuie la fiecare obiectiv al instrumentelor.
LIBE introduce, în schimb, praguri minime pentru azil și integrare și cere un control parlamentar mai puternic. Eurodeputații propun înlocuirea deciziilor de punere în aplicare pentru adoptarea planurilor cu acte delegate, față de care Parlamentul poate formula obiecții. Comisia ar raporta anual despre program, inclusiv despre finanțările pentru acțiuni desfășurate în țări terțe sau împreună cu acestea.
Ana Catarina Mendes prezintă integrarea drept un motiv central pentru susținerea acestui instrument și critică formulările care reduc migrația la un fenomen ce trebuie prevenit. Aceasta este poziția politică a raportoarei. Normele de finanțare, repartizarea resurselor și condițiile de implementare rămân supuse negocierilor între instituții.
La aceeași reuniune, LIBE a susținut separat un buget de 17,12 miliarde de euro pentru spațiul Schengen, gestionarea integrată a frontierelor și politica vizelor, față de 15,40 miliarde propuse de Comisie. Cele 17,12 miliarde nu fac parte din pachetul de 13,31 miliarde pentru azil, migrație și integrare. Securitatea internă constituie un al treilea dosar legislativ.
Raportul pentru azil, migrație și integrare a primit 42 de voturi pentru, 14 împotrivă și patru abțineri. Într-un vot separat, deschiderea negocierilor a fost susținută cu 45 de voturi pentru, 14 împotrivă și o abținere. Comunicatul Parlamentului prevede anunțarea mandatelor în sesiunea plenară din 23–26 noiembrie, pentru confirmare potrivit regulilor instituției.
Consiliul nu a convenit încă bugetele acestor instrumente. Mandatul său parțial exclude pachetele financiare și chestiunile orizontale, care depind de acordul asupra întregului cadru financiar multianual 2028–2034. România nu are prin votul LIBE o alocare definitivă și nici o sumă garantată pentru proiecte locale. Pentru potențialii beneficiari, elementele de urmărit sunt forma finală a pragurilor, rata de cofinanțare, accesul la finanțare directă și acordul bugetar între Parlament și guverne.
Ultimele știri
20:34
20:15
20:09
19:59
19:48
Vezi mai multe știri