Comisia CULT cere 47,39 miliarde EUR pentru Erasmus+ și reguli care să deschidă programul unui număr mai mare de participanți

Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European a aprobat cu 24 de voturi pentru, unul împotrivă și o abținere poziția sa privind Erasmus+ pentru 2028–2034. Raportul condus de Bogdan Zdrojewski cere un buget de 47,39 miliarde EUR, acces mai simplu și mai incluziv, mai puțină birocrație și integrarea activităților actualului Corp european de solidaritate în noul program.

Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European, CULT, a aprobat poziția sa privind viitorul Erasmus+ pentru perioada 2028–2034, cerând un buget de 47,39 miliarde EUR și modificări menite să extindă accesul la mobilitate, educație, formare, voluntariat și sport. Raportul coordonat de eurodeputatul polonez Bogdan Zdrojewski a fost adoptat cu 24 de voturi pentru, unul împotrivă și o abținere și urmează să treacă prin etapa plenară înainte ca poziția Parlamentului să poată sta la baza negocierilor cu Consiliul.

Pe scurt
CULT a aprobat raportul privind Erasmus+ 2028–2034 cu 24 de voturi pentru, unul împotrivă și o abținere.

Parlamentul cere pentru program un buget de 47,39 miliarde EUR în prețuri curente, față de aproximativ 40,8 miliarde EUR în propunerea inițială a Comisiei.

Raportul pune accent pe acces mai simplu, reducerea birocrației și participarea persoanelor afectate de bariere sociale, geografice, economice sau de altă natură.

Viitorul Erasmus+ ar integra și activitățile actualului Corp european de solidaritate, inclusiv voluntariatul și Corpul european voluntar de ajutor umanitar.

Votul din CULT nu reprezintă aprobarea definitivă a bugetului sau a regulamentului. Dosarul trebuie să continue în Parlament și apoi în negocierile cu Consiliul.

Raportul CULT privește regulamentul care va stabili arhitectura Erasmus+ pentru întregul ciclu bugetar 2028–2034. Propunerea Comisiei reunește într-un singur program domenii care sunt în prezent finanțate prin Erasmus+ și prin Corpul european de solidaritate, astfel încât educația și formarea, tineretul, voluntariatul și sportul să fie gestionate într-un cadru comun.

Raportorul Bogdan Zdrojewski, din PPE, a prezentat reforma drept o evoluție a programului actual, nu o reconstrucție completă. Prioritățile sale sunt creșterea mobilității, simplificarea accesului, reducerea cerințelor administrative și extinderea participării către categorii care întâmpină în prezent dificultăți mai mari în accesarea Erasmus+.

Un element central este bugetul. Poziția Parlamentului privind cadrul financiar multianual cere deja 47,39 miliarde EUR în prețuri curente pentru Erasmus+, echivalentul a 42 miliarde EUR în prețuri constante din 2025. Propunerea Comisiei pentru noul program pornea de la aproximativ 40,8 miliarde EUR în prețuri curente.

Diferența este de aproximativ 6,6 miliarde EUR. Parlamentul argumentează că simpla creștere nominală a bugetului față de perioada actuală nu este suficientă dacă viitorul Erasmus+ preia și activitățile Corpului european de solidaritate și trebuie să acopere în același timp mai multe categorii de participanți și obiective.

Raportul adoptat în CULT urmărește și o distribuție mai clară a fondurilor între principalele domenii ale programului. Acestea includ educația și formarea, tineretul și voluntariatul și sportul. În același timp, eurodeputații vor să păstreze suficientă flexibilitate pentru ca banii să poată fi adaptați evoluției cererii pe durata celor șapte ani.

În cazul sportului, raportul cere o rezervare minimă a unei părți din buget. În documentarea prezentată de raportor, cel puțin 1% din resurse ar trebui protejate pentru această componentă, astfel încât sportul să nu piardă vizibilitate sau finanțare în cadrul unui program mai mare.

Incluziunea este o altă componentă importantă. Erasmus+ are deja mecanisme pentru participanții cu mai puține oportunități, dar CULT vrea ca noul regulament să transforme accesibilitatea într-un criteriu mai puternic în proiectarea și administrarea programului.

Această categorie poate include persoane confruntate cu bariere economice, sociale, geografice, de sănătate sau accesibilitate. În practică, obiectivul este ca participarea la Erasmus+ să nu depindă în aceeași măsură de capacitatea individuală de a suporta costuri suplimentare, de proximitatea față de instituții mari sau de experiența administrativă a organizației care depune proiectul.

Raportorul a insistat și asupra reducerii birocrației. Erasmus+ funcționează prin agenții naționale, instituții de educație și formare, organizații de tineret și numeroși beneficiari de dimensiuni diferite, iar procedurile administrative pot deveni o barieră în special pentru organizațiile mici și participanții noi.

Poziția CULT cere, prin urmare, proceduri mai simple și o administrare care să nu reducă standardele de control, dar să limiteze costurile administrative disproporționate. Această abordare este legată și de obiectivul de a extinde participarea dincolo de organizațiile și instituțiile care au deja experiență repetată cu programul.

Viitorul Erasmus+ ar include și activitățile Corpului european de solidaritate. Acesta finanțează în prezent voluntariatul și proiectele de solidaritate pentru tineri, iar propunerea Comisiei prevede integrarea acestor oportunități în noua arhitectură Erasmus+.

Integrarea ridică însă și problema vizibilității diferitelor componente. Parlamentul vrea ca voluntariatul, tineretul și sportul să nu fie absorbite administrativ într-un program mai mare fără garanții că vor primi finanțare și obiective identificabile.

Raportul discută și participarea tinerilor și studenților ucraineni. Erasmus+ a fost folosit după începutul invaziei ruse pentru a susține mobilitatea, cooperarea universitară și continuitatea educațională, iar poziția CULT urmărește menținerea capacității programului de a reacționa la astfel de situații.

Un alt element este monitorizarea performanței. Raportul propune indicatori care să permită evaluarea nu doar a numărului total de mobilități, ci și a accesului persoanelor cu mai puține oportunități, a distribuției fondurilor și a rezultatelor obținute în diferitele componente ale programului.

Zdrojewski a prezentat în conferința organizată după vot programul drept unul dintre cele mai recognoscibile proiecte europene și a subliniat că reforma trebuie să permită mai multă mobilitate și un acces mai simplu. Pasajele în limba polonă din transcrierea automată sunt însă deteriorate, astfel că formulările sale exacte nu trebuie reproduse ca citate fără verificarea înregistrării.

Procedural, votul din CULT nu stabilește încă bugetul final al Erasmus+. Regulamentul urmează procedura legislativă ordinară, în care Parlamentul și Consiliul trebuie să ajungă la același text. În paralel, suma disponibilă depinde de acordul mai larg asupra cadrului financiar multianual 2028–2034.

Cei 47,39 miliarde EUR reprezintă, prin urmare, poziția cerută de Parlament pentru viitorul program, nu o sumă definitiv alocată. Negocierile asupra bugetului european pot modifica nivelul final, iar regulamentul Erasmus+ trebuie adoptat separat de arhitectura financiară generală.

Următoarea etapă este consolidarea poziției Parlamentului la nivelul plenului. Abia după aceea dosarul poate avansa către negocierile interinstituționale care vor stabili structura finală a programului, regulile de acces și distribuția fondurilor pentru perioada 2028–2034.

https://2eu.brussels/ro/news/comisia-cult-cere-4739-miliarde-eur-pentru-erasmus-si-reguli-care-sa-deschida-programul-unui-numar-mai-mare-de-participanti