Miniștrii energiei cer finalizarea interconectoarelor întârziate din Europa Centrală și de Sud-Est

Planul pentru electricitate consemnează amânări până în 2028 și 2030 pentru două proiecte din rețeaua românească și include legături prioritare cu Republica Moldova și Ucraina. Statele susțin investiții și măsuri de integrare a piețelor pentru a limita diferențele de preț, într-un cadru de cooperare extins la Cehia și Polonia.

Miniștrii energiei reuniți la Zagreb la 6 noiembrie 2026 au cerut grăbirea finalizării interconectoarelor electrice întârziate din Europa Centrală și de Sud-Est și folosirea mai eficientă a rețelelor existente, pentru a limita diferențele persistente de preț dintre regiunile Europei. Planurile susținute de participanți includ și întărirea rețelelor interne, cu proiecte importante pentru România și pentru securitatea energetică a Republicii Moldova și a Ucrainei. Cooperarea regională se extinde la Cehia și Polonia.

Pe scurt

Miniștrii cer finalizarea tronsoanelor restante din trei coridoare electrice regionale, care au înregistrat întârzieri semnificative. Obiectivul este o mai bună interconectare, într-o regiune afectată de diferențe persistente de preț.

Proiectul Reșița–Timișoara/Săcălaz este amânat din 2026 în 2028, iar Arad–Timișoara/Săcălaz din 2028 în 2030, potrivit planului. Datele reprezintă estimări pentru ansamblul proiectelor.

Bălți–Suceava, Mukacheve–Veľké Kapušany și Artsyz–Isaccea sunt indicate explicit ca legături importante pentru securitatea energetică a Republicii Moldova și a Ucrainei. Unele componente sunt încă în pregătire sau înaintea autorizării.

Măsurile includ utilizarea mai eficientă a rețelelor, soluții digitale, stocare și consum flexibil, pentru a permite mai mult comerț transfrontalier și integrarea energiei regenerabile.

Cehia și Polonia intră în cooperarea CESEC pe aceeași bază ca ceilalți participanți. Concluziile ministeriale stabilesc priorități politice, fără a crea drepturi sau obligații juridice.

La reuniunea din 6 noiembrie, grupul pentru conectivitatea energetică a Europei Centrale și de Sud-Est, CESEC, a aprobat două planuri de acțiune actualizate, unul pentru electricitate și surse regenerabile, celălalt pentru gaze. Concluziile identifică întârzieri semnificative la tronsoanele restante din Coridorul Mării Negre, coridorul Mid-Continental East și Coridorul Electric Transbalcanic. Primul privește întărirea interconectării dintre Bulgaria și România, inclusiv lucrări în interiorul rețelei românești. Miniștrii cer coordonare mai strânsă și soluții pentru problemele de autorizare care pot întârzia proiectele.

În România, planul indică pentru proiectul Reșița–Timișoara/Săcălaz o amânare din 2026 în decembrie 2028. Pentru Arad–Timișoara/Săcălaz, termenul estimat trece din 2028 în decembrie 2030. Ambele sunt proiecte Transelectrica de întărire a rețelei interne, incluse în coridorul de interconectare România–Serbia. Calendarul distinge între linii și stații: la primul proiect, linia de 400 kV este prevăzută pentru 2027, iar stația Timișoara pentru 2028. La al doilea, linia Timișoara–Săcălaz–Arad este estimată pentru 2028, extinderea stației Arad pentru 2029, iar stația Săcălaz pentru 2030. Datele de finalizare a ansamblurilor nu trebuie confundate cu termenele fiecărei componente.

Pentru securitatea energetică a Republicii Moldova și a Ucrainei, concluziile cer explicit finalizarea interconectoarelor Bălți–Suceava, Mukacheve–Veľké Kapušany și Artsyz–Isaccea. Planul consemnează însă calendare diferite pe cele două părți ale proiectului Bălți–Suceava, decembrie 2027 pentru Republica Moldova și 2030 pentru România. Artsyz–Isaccea, noua legătură de 400 kV dintre Ucraina și România, figurează încă înaintea etapei de autorizare, cu punerea în funcțiune estimată în 2029.

Raportul ACER din 20 mai 2026 explică vârfurile prețurilor angro din vara lui 2024 printr-o combinație de factori: cerere ridicată, inclusiv în perioade de vreme extremă, resurse flexibile insuficiente și posibilități limitate de import. Seara, când producția solară scădea, acoperirea vârfului de consum depindea de un număr relativ mic de capacități de producție care puteau răspunde rapid. Capacitatea transfrontalieră limitată, agravată de întreruperile programate ale liniilor, a restrâns accesul la electricitate mai ieftină. Diferențele de preț dintre sud-estul și centrul Europei au persistat în 2025 și la începutul lui 2026.

Măsurile susținute la Zagreb includ creșterea capacității de rețea puse la dispoziția comerțului transfrontalier, modernizări cu costuri mai mici și soluții digitale. Autoritățile de reglementare sunt încurajate să stimuleze utilizarea eficientă a rețelelor și flexibilitatea sistemului. Stocarea energiei și adaptarea consumului la disponibilitatea acesteia sunt indicate ca mijloace de integrare a surselor regenerabile și de stabilizare a prețurilor.

Participanții din Comunitatea Energiei sunt invitați să accelereze transpunerea și aplicarea pachetului pentru integrarea pieței electricității, pentru a putea participa la piața europeană unică. Planul cere alinierea la aceste reguli și un aviz pozitiv al Comisiei Europene în procesul de verificare a transpunerii, alături de măsuri tehnice și organizatorice ale operatorilor de piață și de transport. Cuplarea piețelor cu statele UE este una dintre măsurile recomandate pentru limitarea fluctuațiilor de preț în regiune. Pentru livrările din ziua următoare, un algoritm comun corelează cererea și oferta din piețe diferite și alocă simultan capacitatea de transport transfrontalieră disponibilă.

Pentru gaze, documentele urmăresc folosirea mai intensă a infrastructurii existente și eliminarea barierelor care împiedică integrarea piețelor. Conducta Transbalcanică are un program de măsuri pentru transportul în sens sud–nord. Planul prevede pentru Grecia, Bulgaria, România, Ucraina și Republica Moldova acțiuni cu termen în 2027, inclusiv monitorizarea implementării foii de parcurs, asigurarea accesului la rută și examinarea soluțiilor tehnice pentru fluxul invers pe conductele T2 și T3. Termenul privește acest program de măsuri, nu confirmă punerea în funcțiune a fluxului invers pe T2 și T3 până în 2027. Miniștrii cer, de asemenea, armonizarea parametrilor de calitate a gazelor și adaptarea acordurilor dintre operatori.

Prin addendumul semnat la Zagreb, Cehia și Polonia participă la activitățile CESEC pe aceeași bază ca ceilalți membri. Cooperarea reunește astfel 11 state membre ale UE și opt părți contractante ale Comunității Energiei, între care Republica Moldova și Ucraina.

Concluziile ministeriale nu creează drepturi sau obligații juridice, iar addendumul de extindere consemnează o intenție politică, fără angajamente juridice noi sau implicații financiare. Termenele de punere în funcțiune din planuri rămân estimări. Pentru Artsyz–Isaccea, sunt încă așteptate un acord interguvernamental și, ulterior, acorduri de cooperare între operatori.

https://2eu.brussels/ro/news/ministrii-energiei-cer-finalizarea-interconectoarelor-intarziate-din-europa-centrala-si-de-sud-est