Piața gazelor din Moldova devine mai competitivă, dar prețurile importurilor cresc în regiune cu 28%

Un nou raport al Consiliului de reglementare al Comunității Energiei arată că cel mai mare furnizor de gaze din Moldova și-a redus cota pe piața angro de la 88% la 55% în 2025, în timp ce un al doilea furnizor a ajuns la 34%. În Moldova, Ucraina și Macedonia de Nord, prețul mediu ponderat al importurilor a crescut cu 28% față de 2024, pe fondul unor piețe încă dependente de un număr limitat de furnizori și rute de transport.

Piața angro a gazelor naturale din Republica Moldova a devenit mai puțin concentrată în 2025, după ce cota celui mai mare furnizor a scăzut de la 88% la 55%, iar un al doilea operator a ajuns să controleze 34% din vânzări. Evoluția este prezentată într-un raport publicat la 15 octombrie 2026 de Consiliul de reglementare al Comunității Energiei (ECRB), care constată în același timp creșterea prețurilor gazelor importate în regiune și persistența obstacolelor în integrarea piețelor cu Uniunea Europeană.

Pe scurt

1. În Moldova, cota celui mai mare furnizor de pe piața angro a scăzut de la 88% în 2024 la 55% în 2025, în timp ce al doilea furnizor a ajuns la 34%.

2. Prețul mediu ponderat al gazelor importate în Moldova, Ucraina și Macedonia de Nord a fost de 43,16 euro/MWh în 2025, cu 28% peste nivelul anului precedent.

3. Consumul de gaze din Moldova a crescut cu 5,7% în 2025, potrivit datelor colectate de autoritățile naționale de reglementare.

4. Moldova a continuat să utilizeze în principal punctul de interconectare Ungheni pentru transportul transfrontalier al gazelor.

5. ECRB solicită aplicarea completă a regulilor comune privind accesul la conducte, alocarea capacității și echilibrarea rețelelor, pentru a reduce riscurile de aprovizionare și presiunile asupra prețurilor.

Schimbarea structurii pieței angro din Moldova reprezintă una dintre evoluțiile evidențiate de raportul Gas Wholesale Markets in the Energy Community, care analizează datele aferente anului 2025. În 2024, o singură companie controla 88% din piață. În anul următor, cele două companii cu cele mai mari cote reprezentau 55% și, respectiv, 34% din vânzările de gaze. Apariția unui al doilea furnizor cu o prezență semnificativă reduce dependența comercială de un singur participant, însă datele arată că piața rămâne concentrată: cele două companii reprezintă împreună 89% din total.

Raportul nu trebuie interpretat drept o dovadă că gospodăriile sau întreprinderile din Moldova au beneficiat deja de reduceri de preț. Datele privesc piața angro, unde gazele sunt comercializate între furnizori, producători și alți participanți înainte de a ajunge la consumatorii finali. Tarifele plătite de gospodării depind și de costurile de transport și distribuție, de contractele de aprovizionare, de deciziile autorităților de reglementare și de eventualele măsuri publice de sprijin. O concurență mai mare pe piața angro poate crea condiții favorabile pentru oferte mai competitive, dar efectul asupra facturilor nu este automat.

În paralel cu schimbarea structurii pieței, costurile importurilor au rămas ridicate. ECRB arată că prețul mediu ponderat al importurilor de gaze pentru Moldova, Ucraina și Macedonia de Nord, cele trei părți contractante pentru care au fost disponibile date comparabile, a ajuns la 43,16 euro pentru un megawatt-oră în 2025. Valoarea este cu 28% mai mare decât media de 33,67 euro/MWh înregistrată în 2024 și depășește media de 36 euro/MWh raportată pentru Uniunea Europeană în 2025. Indicatorul reprezintă media comună a celor trei piețe analizate și nu poate fi atribuit individual Moldovei.

Raportul constată că prețurile de import au crescut spre sfârșitul anului 2024 și s-au menținut relativ stabile la acel nivel în cea mai mare parte a anului 2025, cu fluctuații reduse în timpul verii. Stabilitatea observată în cursul anului nu înseamnă, așadar, revenirea la costurile mai mici din perioada anterioară. În Macedonia de Nord, cel mai ridicat preț lunar de import consemnat de raport a fost de 53 euro/MWh în februarie 2025. În Moldova, Ucraina și Macedonia de Nord au crescut și prețurile medii anuale de vânzare pe piața angro față de 2024, fără ca aceste evoluții să poată fi echivalate direct cu tarifele casnice.

Consumul de gaze naturale a înregistrat evoluții diferite între țările analizate. În Republica Moldova, cererea a crescut cu 5,7% în 2025, una dintre cele mai mari creșteri procentuale din raport, după Türkiye, unde avansul a fost de 8,2%. Serbia a înregistrat o creștere de 5,1%, în timp ce Macedonia de Nord și Ucraina au raportat scăderi ale consumului. Datele descriu evoluția cererii, fără a stabili singure cauzele creșterii în Moldova sau impactul acesteia asupra costurilor suportate de consumatori.

Accesul la surse și rute alternative rămâne esențial pentru securitatea aprovizionării. Moldova depinde de importuri pentru acoperirea consumului său de gaze, iar raportul arată că punctul de interconectare Ungheni a continuat să fie utilizat de majoritatea participanților care transportă gaze peste frontieră. Această orientare reflectă schimbarea principalelor rute de aprovizionare intervenită în 2023, într-o perioadă în care Moldova și-a modificat relațiile comerciale și infrastructura utilizată pentru importul gazelor.

Conectarea fizică la rețelele vecine nu garantează însă, în sine, funcționarea unei piețe complet integrate. Pentru ca furnizorii să poată utiliza eficient interconexiunile, trebuie să existe reguli compatibile pentru rezervarea capacității conductelor, gestionarea dezechilibrelor dintre cantitățile introduse și cele extrase din sistem și stabilirea tarifelor de transport. În lipsa unor mecanisme comune, participanții pot fi obligați să rezerve separat capacitatea pe cele două părți ale unei frontiere, ceea ce complică tranzacțiile și poate crește costurile administrative sau comerciale.

ECRB constată că Moldova, Ucraina și Serbia au făcut progrese în apropierea regulilor naționale de codurile europene de rețea privind capacitatea și tarifele. Persistă însă dificultăți în rezervarea comună a capacității transfrontaliere, iar niciuna dintre părțile contractante analizate nu aplică integral regulile europene pentru echilibrarea zilnică a sistemelor de gaze. Aceste reguli sunt concepute pentru a permite operatorilor și participanților de pe piață să mențină echilibrul dintre cantitățile de gaze livrate în rețea și cele consumate, în condiții transparente și nediscriminatorii.

Obligațiile de integrare îi privesc și pe operatorii și autoritățile statelor membre ale Uniunii Europene. Regulamentul (UE) 2024/1789 prevede aplicarea codurilor de rețea relevante la punctele de interconectare cu țări terțe începând din 5 august 2026, sub rezerva derogărilor acordate potrivit legislației. Potrivit Comunității Energiei, Ungaria, Bulgaria și Slovacia au solicitat derogări. ECRB subliniază că aplicarea compatibilă a regulilor de ambele părți ale frontierelor este necesară pentru ca integrarea comercială să funcționeze efectiv.

Raportul atrage atenția și asupra tarifelor de transport. Modificarea rutelor și a volumelor de gaze tranzitate poate redistribui costurile de funcționare a infrastructurii între utilizatorii rămași. În cazul scăderii volumelor transportate printr-o rețea, recuperarea costurilor fixe poate exercita presiune asupra tarifelor, dacă metodologia de reglementare nu ține cont de aceste evoluții. ECRB recomandă autorităților să stabilească structuri tarifare care să păstreze viabilitatea rețelelor și, în același timp, să permită accesul gazelor la prețuri rezonabile.

Această problemă devine relevantă și în perspectiva reducerii consumului de gaze fosile și a dezvoltării gazelor regenerabile. Investițiile în rețele și deciziile privind utilizarea infrastructurii existente trebuie corelate cu modificările anticipate ale cererii, astfel încât securitatea aprovizionării să fie menținută fără transferarea unor costuri excesive asupra participanților de pe piață.

Situația Moldovei se înscrie într-un tablou regional în care schimbările de furnizori au început să reducă unele concentrări comerciale, dar dependențele structurale rămân importante. În Serbia, un singur furnizor reprezenta peste 99% din piața angro în 2025. În Macedonia de Nord, cele mai mari două cote de piață erau de 71% și 20%, iar în Ucraina, de 38% și 35%. Aceste diferențe arată că deschiderea formală a piețelor și existența mai multor operatori nu conduc automat la o concurență comparabilă între țări.

Raportul, publicat pe baza datelor furnizate de autoritățile naționale de reglementare, descrie anul 2025, în timp ce avertismentul Comunității Energiei privind noile creșteri de preț se referă la evoluțiile din 2026. ECRB recomandă diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare, implementarea completă a codurilor de rețea și dezvoltarea tranzacțiilor transfrontaliere. Următoarele rezultate vor depinde de aplicarea efectivă a regulilor, de investițiile în infrastructură și de capacitatea noilor furnizori de a câștiga o prezență durabilă pe piețele regionale.

https://2eu.brussels/ro/news/piata-gazelor-din-moldova-devine-mai-competitiva-dar-preturile-importurilor-cresc-in-regiune-cu-28