ACER: costul rețelei electrice pe MWh pentru gospodăriile din UE a crescut cu circa 40% între 2019 și 2025

Componenta de rețea din prețul electricității plătite de gospodăriile din UE a crescut, în medie, de la aproximativ 60 de euro pe MWh în 2019 la aproximativ 84 de euro în 2025, potrivit Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, ACER. Creșterea de circa 40% este nominală, fără ajustarea la inflație. În raportul privind dezvoltarea infrastructurii energetice, publicat la 6 noiembrie, agenția cere investiții mai bine justificate și o examinare a veniturilor din congestie păstrate pentru utilizări viitoare, într-un moment în care rețelele apasă tot mai mult asupra costului electricității.

Pe scurt

Costul mediu al componentei de rețea a ajuns la 84 de euro pe MWh pentru gospodăriile din UE în 2025, față de 60 de euro în 2019. Creșterea nominală de circa 40% privește această componentă pe unitatea de energie, nu întreaga factură.

Cheltuielile anuale de capital ale operatorilor de transport electric au ajuns la aproximativ 30,5 miliarde de euro, aproape de trei ori nivelul din 2019. Comparația acoperă 24 de țări și folosește, în unele cazuri, date din 2024 ca aproximare pentru 2025.

Aproximativ 12,5 miliarde de euro din veniturile de congestie au rămas pentru utilizări viitoare în 2025. Ele reprezintă circa 60% din disponibilul care include și bani neutilizați în anii anteriori; reducerea tarifelor este condiționată de îndeplinirea adecvată a obiectivelor prioritare.

ACER cere evaluarea investițiilor alături de soluții precum flexibilitatea consumului, stocarea și utilizarea mai bună a infrastructurii existente. Veniturile mari din congestie pot semnala constrângeri, dar nu justifică singure construirea unor linii noi.

Calculele ACER folosesc date Eurostat pentru cele 27 de state membre și includ toate categoriile de consum casnic. Indicatorul măsoară costul rețelei pentru fiecare MWh de electricitate, echivalent cu 1.000 kWh, nu creșterea întregii facturi sau a plății anuale a fiecărei gospodării. În graficul detaliat al raportului, rețeaua reprezintă 28,6% din prețul final în 2025, aproape 29%; restul revine energiei și furnizării, respectiv taxelor și altor prelevări. Media europeană ascunde diferențe mari între țări, atât de nivel, cât și de evoluție.

Presiunea apare în condițiile în care investițiile se accelerează deja. Cheltuielile anuale de capital ale operatorilor de transport al electricității au urcat de la aproximativ 10,4 miliarde de euro în 2019 la 30,5 miliarde în 2025, în comparația ACER pentru 24 de țări. Pentru unele dintre acestea, raportul folosește date din 2024 ca aproximare pentru 2025. Sumele privesc cheltuielile totale de capital ale operatorilor de transport; investițiile în distribuție sunt analizate separat.

Rețelele trebuie să conecteze noi capacități de producție regenerabilă, să susțină electrificarea și să înlocuiască infrastructura îmbătrânită. La aceste nevoi se adaugă extinderea interconexiunilor și scumpirea echipamentelor și a fabricației, arată ACER. Investițiile pun presiune pe tarifele de rețea, însă efectul pe unitatea de energie depinde și de utilizare: un consum mai mare de electricitate permite repartizarea costurilor asupra unui volum mai mare.

Cheltuirea banilor nu asigură singură punerea la timp în funcțiune a capacităților. În ciclurile anuale de monitorizare analizate, în medie 22% dintre proiectele de transport electric cu statut european prioritar au înregistrat întârzieri, în principal din cauza autorizării. Raportul tratează separat reprogramările determinate de schimbarea nevoilor sau a priorităților de investiții. Pentru proiectele a căror necesitate este confirmată, ACER recomandă proceduri de autorizare mai simple și previzibile, cu termene clare și implicarea timpurie a publicului.

O altă parte a finanțării provine din veniturile din congestie. Acestea apar din alocarea capacității limitate de transport între zone de piață în care electricitatea are prețuri diferite. În mecanismul pieței pentru ziua următoare, venitul se calculează înmulțind schimbul comercial programat cu diferența de preț dintre zone. Diferențele respective reflectă atât constrângerile rețelei, cât și structura producției și a cererii. Veniturile astfel obținute sunt supuse unor reguli europene privind utilizarea lor. Bilanțul total al ACER include și veniturile din piețele intrazilnice, de echilibrare și din drepturile de transport pe termen lung.

În raportarea pentru 2025, aproximativ 12,46 miliarde de euro au rămas în conturi separate pentru utilizări viitoare, circa 60% din cele 21,08 miliarde disponibile. Acest disponibil cuprinde cele 10,37 miliarde încasate în cursul anului, soldurile neutilizate din anii anteriori și ajustările aplicabile. Analiza acoperă 23 de state membre; unele solduri și cheltuieli raportate includ și venituri de la frontiere cu țări din afara UE, deoarece separarea sumelor nu a fost posibilă. Potrivit defalcării prezentate de ACER, circa 32% din disponibil a fost folosit pentru obiective prioritare, iar 1,69 miliarde de euro au fost utilizate pentru reducerea tarifelor în 2025.

Regulamentul privind piața internă a electricității, prin articolul 19, stabilește o ordine de prioritate pentru acești bani. Obiectivele includ garantarea disponibilității capacității deja alocate și menținerea sau creșterea capacității dintre zone, prin optimizarea interconexiunilor, măsuri operaționale coordonate sau investiții care reduc congestia. Textul include, în condiții specifice, și compensarea producătorilor de energie regenerabilă offshore afectați de limitarea accesului la piețe interconectate. După îndeplinirea adecvată a obiectivelor prioritare, veniturile pot fi luate în calcul de autoritățile de reglementare la stabilirea tarifelor. Regulamentul prevede păstrarea veniturilor reziduale într-un cont separat până când pot fi utilizate pentru obiectivele prioritare.

ACER consideră că acumularea continuă a acestor sume merită examinată, în condițiile în care nevoile de investiții și tarifele cresc. Evaluarea necesarului de infrastructură are astfel și un efect asupra facturii: ea permite autorităților să stabilească dacă obiectivele prioritare sunt acoperite și ce venituri pot fi folosite pentru reducerea tarifelor. Această posibilitate depinde de evaluarea nevoilor, fără a reprezenta o restituire automată a întregii sume păstrate în conturi.

Agenția avertizează că un venit mare din congestie nu dovedește, singur, necesitatea unei linii noi. Autoritățile trebuie să examineze dacă restricția este persistentă și dacă poate fi rezolvată mai eficient prin schimbarea operării sau prin folosirea mai bună a infrastructurii existente. Veniturile pot indica unde capacitatea suplimentară ar reduce diferențele de preț, dar alegerea investiției trebuie să țină seama de costuri și de alternative.

Printre acestea, raportul include flexibilitatea consumului, stocarea și tehnologiile care cresc capacitatea rețelei existente. ACER cere ca regulile de remunerare să permită operatorilor să aleagă soluția tehnică sau operațională cu cel mai bun raport între cost și valoarea oferită sistemului. Stimulentele financiare pentru construirea unor active noi nu ar trebui să dezavantajeze o soluție de operare mai eficientă. În paralel, planificarea trebuie să folosească ipoteze realiste și actualizate privind cererea și producția, pentru a limita atât întârzierile investițiilor necesare, cât și costurile proiectelor care nu răspund nevoilor viitoare.

Pentru a face aceste alegeri verificabile, ACER recomandă publicarea estimărilor privind cheltuielile de investiții și de operare ale rețelelor pentru cel puțin următorii cinci ani, pe cât posibil separat pentru fiecare an. În privința veniturilor din congestie, agenția cere autorităților naționale să susțină capacitatea suplimentară acolo unde este necesară și benefică și să poată orienta către reducerea tarifelor sumele care nu mai sunt necesare obiectivelor prioritare, după îndeplinirea adecvată a acestora.

https://2eu.brussels/ro/news/costul-retelei-electrice-pe-mwh-pentru-gospodariile-din-ue-a-crescut-cu-40-intre-2019-si-2025