Ieri 15:48

Liderii energiei, reuniți la RIEC 2026, cer investiții în producție, rețele și securitatea infrastructurii

11 noiembrie 2026, 15:48

Foto Federația Patronală a Energiei

Vezi mereu știrile noastre în Google

Lideri ai industriei energetice, oficiali români și europeni și experți s-au reunit marți, la București, la cea de-a VIII-a ediție a Romanian International Energy Conference (RIEC) 2026, organizată de Federația Patronală a Energiei. Discuțiile s-au concentrat pe securitatea aprovizionării, competitivitatea economică și tranziția energetică.

Participanții au subliniat necesitatea accelerării investițiilor în producția de gaze și energie electrică, rețele, stocare și interconectări. Proiectul Neptun Deep este într-un stadiu avansat, cu aproximativ 90% din lucrări finalizate, iar primele gaze sunt estimate pentru prima jumătate a anului 2027.

Conferința a analizat și impactul politicilor climatice europene. România ar putea beneficia de aproximativ 2,3 miliarde de euro din licitarea certificatelor ETS2 și de un buget de circa 6 miliarde de euro prin Fondul pentru climă socială.

Un alt subiect major a fost protejarea infrastructurii energetice din Marea Neagră, în contextul riscurilor regionale. Oficialii și operatorii au pledat pentru monitorizare extinsă, cooperare între autorități și companii și consolidarea interconectărilor cu Republica Moldova și Bulgaria. Mesajul final al conferinței a fost că reziliența energetică depinde de proiecte concrete, predictibilitate și colaborare.

Context: Înainte de RIEC 2026, oficialii au împins agenda pe interconectări, reguli realiste și securitate cibernetică

Cu câteva luni înainte, miniștrii energiei din regiune au cerut grăbirea finalizării interconectoarelor electrice întârziate în Europa Centrală și de Sud-Est, în cadrul CESEC, invocând întârzieri la tronsoane din coridoarele Mării Negre, Mid-Continental East și Electric Transbalcanic. În paralel, au fost discutate măsuri pentru integrarea piețelor și utilizarea mai eficientă a rețelelor, inclusiv soluții digitale, stocare și consum flexibil.

Pe plan european, România a argumentat anterior pentru reguli „realiste” și transparente, investiții țintite în infrastructură și reducerea costurilor energiei înainte de ierni, iar Ministerul Energiei a propus ca, în 2028-2034, fondurile să meargă prioritar către rețele, digitalizare și securitate cibernetică. În același timp, un raport Greenpeace a atras atenția asupra vulnerabilității sistemelor centralizate după războiul din Ucraina, susținând că aproape 90% din capacitatea pe cărbune și gaze și 50% din cea hidroelectrică ar fi fost distruse în perioada 2022-2026.