Kaja Kallas cere cea mai mare listă de sancțiuni UE de până acum după noile atacuri ruse asupra civililor

Miniștrii de externe ai UE discută înscrierea a aproximativ 250 de persoane și entități pe listele de sancțiuni, însă nu au încă un acord asupra celui de-al 21-lea pachet de măsuri împotriva Rusiei. Reuniunea include și o inițiativă pentru civilii ucraineni deținuți în teritoriile ocupate, centrul maritim pregătit de România și Bulgaria la Marea Neagră și posibile măsuri europene privind coloniile israeliene ilegale.

Uniunea Europeană încearcă să aprobe aproximativ 250 de noi înscrieri pe listele de sancțiuni împotriva Rusiei, cel mai mare număr propus într-o singură etapă, după atacurile recente asupra civililor din Ucraina. Kaja Kallas a declarat înaintea reuniunii miniștrilor de externe că statele membre nu au ajuns încă la un acord asupra celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni.

Pe scurt Miniștrii de externe ai UE discută aproximativ 250 de noi înscrieri pe listele de sancțiuni împotriva Rusiei. Kaja Kallas a spus că ar fi cel mai mare număr aprobat până acum și că măsura răspunde inclusiv atacurilor recente asupra civililor. Acordul asupra celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni nu este încă finalizat. Kallas a spus că au rămas întrebări deschise, fără să precizeze ce state sau ce măsuri blochează înțelegerea.

UE analizează lansarea unei platforme pentru civilii ucraineni deținuți în teritoriile ocupate, printre care profesori și jurnaliști. Inițiativa ar trebui să ajute la identificarea lor, strângerea informațiilor și coordonarea eforturilor pentru eliberare.

România și Bulgaria lucrează la un centru maritim în cadrul strategiei UE pentru Marea Neagră. Structura este destinată protejării infrastructurii critice și combaterii amenințărilor hibride din regiune. Miniștrii discută și posibile măsuri privind Orientul Mijlociu, inclusiv interzicerea comerțului cu coloniile israeliene ilegale. Kallas a spus că situația din Cisiordania face tot mai dificilă aplicarea soluției cu două state.

Reuniunea Consiliului Afaceri Externe a început cu situația civililor ucraineni reținuți în teritoriile ocupate de Rusia. Kallas a spus că dezbaterea publică se concentrează frecvent asupra prizonierilor de război și a copiilor deportați, în timp ce informațiile despre civilii deținuți sunt mai greu de obținut.

Printre persoanele vizate se află profesori și jurnaliști. Organizații neguvernamentale din Ucraina participă la discuții cu miniștrii pentru a prezenta cazurile și dificultățile întâmpinate în localizarea celor reținuți.

Kallas a anunțat că UE analizează crearea unei platforme dedicate acestor persoane. Instrumentul ar urma

să centralizeze informațiile, să sprijine familiile și organizațiile care caută date și să coordoneze presiunile pentru eliberarea civililor.

Miniștrii trec apoi la sancțiunile împotriva Rusiei. Pe masă se află aproximativ 250 de noi înscrieri, care pot include persoane și entități cărora UE le poate îngheța activele și le poate limita accesul pe teritoriul european.

Kallas a descris lista drept cea mai extinsă pregătită până acum într-o singură etapă. Ea a legat propunerea de activitățile persoanelor vizate și de atacurile recente ale Rusiei asupra populației civile.

Situația este diferită în cazul celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni. Statele membre nu au încă un acord, iar Kallas a spus că unele întrebări au rămas deschise. Ea nu a prezentat detalii despre măsurile aflate în dispută.

Agenda include și strategia UE pentru Marea Neagră. România și Bulgaria lucrează împreună la un centru maritim care ar trebui să contribuie la protejarea infrastructurii critice și la răspunsul față de amenințările hibride.

Infrastructura critică poate include cabluri submarine, instalații energetice, porturi și rute maritime. Amenințările hibride acoperă acțiuni care nu iau forma unui atac militar convențional, precum sabotajul, atacurile informatice, dezinformarea sau operațiunile de influență.

Kallas a menționat și relația dificilă a UE cu autoritățile din Georgia. Ea a spus că Uniunea nu dorește să sprijine guvernul georgian, dar caută modalități de a continua sprijinul pentru populație și de a menține perspectiva europeană.

Miniștrii urmează să aprobe și o nouă misiune de parteneriat pentru Armenia, concentrată asupra amenințărilor hibride și a manipulării informaționale externe. Kallas a folosit termenul FIMI, care se referă la interferențe și manipulări informaționale din afara țării.

O parte importantă a reuniunii privește Orientul Mijlociu. Miniștrii discută cu partenerii din Golf despre securitatea regiunii și despre libertatea navigației prin Strâmtoarea Hormuz.

Kallas a spus că strâmtoarea trebuie să rămână deschisă și că navele nu ar trebui să fie obligate să plătească taxe pentru a o traversa. Ruta este esențială pentru transporturile de petrol și pentru veniturile unor state din regiune.

Ea a explicat că blocarea exporturilor de petrol prin Strâmtoarea Hormuz ar afecta direct Irakul. Guvernul de la Bagdad depinde de aceste venituri pentru finanțarea serviciilor publice, iar o scădere puternică ar putea alimenta tensiuni și conflicte interne.

UE a oferit expertiză în negocierile privind dosarul nuclear iranian și activitatea grupărilor sprijinite de Iran. Kallas a spus că statele din Golf și Uniunea Europeană au interese apropiate, deoarece instabilitatea din regiune le afectează pe ambele.

O eventuală implicare europeană în protejarea navigației rămâne însă neclară. Kallas a amintit operațiunea navală Aspides, care funcționează în Marea Roșie, dar a spus că orice extindere ar necesita schimbarea planului operațional și acceptarea condițiilor politice din regiune.

În discuția internă despre Orientul Mijlociu, miniștrii analizează un document al Comisiei cu mai multe opțiuni de acțiune. Kallas a spus că urmează să se vadă dacă statele membre susțin transformarea uneia dintre opțiuni într-o propunere concretă.

Una dintre măsurile cerute de mai multe guverne este interzicerea comerțului cu coloniile israeliene ilegale. Kallas a spus că situația din Cisiordania este intolerabilă și că extinderea coloniilor face tot mai dificilă realizarea unui stat palestinian viabil.

Ea a precizat că există opinii juridice diferite asupra procedurii de adoptare. Serviciul juridic al Consiliului consideră că o măsură comercială ar putea fi aprobată prin majoritate calificată, fără acordul unanim al celor 27 de state membre.

Consiliul discută și situația din Siria. Kallas a cerut o guvernare incluzivă, răspundere pentru abuzuri și instituții care să reprezinte toate grupurile din țară.

UE a oferit ajutor pentru construirea instituțiilor și pregătirea unei constituții incluzive. Kallas a spus că stabilitatea Siriei este importantă și pentru evitarea extinderii conflictelor regionale și a unor noi presiuni asupra taberelor din zonă.

Pe agenda miniștrilor se mai află Bosnia și Herțegovina, procesul privind un nou înalt reprezentant internațional și războiul din Sudan. Kallas a cerut mesaje clare atât pentru actorii care încearcă să medieze conflictul sudanez, cât și pentru cei care îl alimentează.

În privința schimbărilor politice din Ucraina, Kallas a spus că formarea guvernului este o chestiune internă. UE va lucra cu noua echipă, dar așteaptă continuarea reformelor necesare pentru procesul de aderare.

https://2eu.brussels/ro/news/kaja-kallas-cere-cea-mai-mare-lista-de-sanctiuni-ue-de-pana-acum-dupa-noile-atacuri-ruse-asupra-civililor