Kallas cere concesii Rusiei și spune că nu vede semne de negociere cu bună-credință

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a cerut concesii clare din partea Rusiei și a spus că a pregătit împreună cu miniștrii europeni de externe o listă a intereselor esențiale ale europenilor pentru a echilibra negocierile privind Ucraina. În declarațiile de la reuniunea G7 din Paris, din 9 noiembrie, ea a afirmat că are așteptări reduse de la discuțiile de la Abu Dhabi, deoarece nu vede semne că Moscova este dispusă să negocieze cu bună-credință.

Pe scurt

1. Kallas a cerut încetarea focului, oprirea atacurilor asupra civililor și concesii din partea Rusiei. Ea susține că Moscova trebuie să respecte angajamentele existente privind suveranitatea și integritatea teritorială.

2. Șefa diplomației UE spune că lista intereselor esențiale, pregătită împreună cu miniștrii europeni de externe, urmărește să echilibreze negocierile. Sancțiunile și activele rusești imobilizate depind de decizii europene.

3. Ursula von der Leyen a condiționat discuțiile substanțiale despre arhitectura de securitate europeană de obținerea unei încetări a focului în Ucraina, într-un cadru care să implice aliații NATO și statele UE.

4. În intervenția AFET din 9 noiembrie, Kajsa Ollongren a descris pregătirea unor negocieri trilaterale Ucraina–Rusia–SUA și eventuale contacte ale funcționarilor UE, la invitație și în sprijinul Kievului, în marja acestora.

5. Ulterior, pe 10 noiembrie, europenii, Ucraina și SUA au avut consultări de coordonare la Abu Dhabi. Declarația lor susține garanții credibile pentru Ucraina și urmărește discuții multilaterale mai largi cu participare europeană; nu reprezintă un acord cu Rusia.

Kallas a criticat faptul că Rusia își prezintă cererile maximale, în timp ce europenii nu își formulează propriile cerințe. Ea a prezentat lista drept un instrument pentru corectarea acestui dezechilibru, fără să îi detalieze conținutul. Totodată, a cerut o încetare a focului și oprirea atacurilor asupra civililor și infrastructurii civile ca semne ale disponibilității Moscovei de a negocia.

Întrebată despre discuții directe între Europa și Rusia, Kallas a susținut necesitatea participării europene deoarece unele chestiuni depind de deciziile luate în Europa, inclusiv sancțiunile și activele rusești imobilizate. Ea a reafirmat poziția menținerii blocării activelor până la plata reparațiilor de către Rusia și a legat o pace justă și durabilă de răspunderea pentru crimele de război și de prevenirea unei noi agresiuni.

În privința arhitecturii europene de securitate, Kallas a susținut că problema este nerespectarea acordurilor existente de către Rusia. Ea a invocat angajamentele privind suveranitatea și integritatea teritorială, inclusiv Memorandumul de la Budapesta și Actul final de la Helsinki, cerând Moscovei să respecte obligațiile deja asumate.

La București, în aceeași zi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condiționat discuțiile substanțiale despre arhitectura de securitate de obținerea unei încetări a focului în Ucraina. Ea a cerut un cadru adecvat, în special cu participarea aliaților NATO și a statelor membre ale UE. Condiția privește armistițiul, fără să presupună că toate problemele păcii ar fi deja soluționate.

Von der Leyen, care anunțase deja prezența UE la Abu Dhabi, a explicat că europenii sprijină demersurile de pace la cererea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Ea a spus că executivul european lucrează la un plan de prosperitate postbelică, menit să susțină stabilitatea și reconstrucția Ucrainei, iar discuțiile privesc și garanțiile de securitate pentru perioada de după război.

În reuniunea comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, AFET, din 9 noiembrie, secretara generală a Serviciului European de Acțiune Externă, Kajsa Ollongren, a precizat limitele contactelor europene. Ea a descris pregătirea unor discuții trilaterale între Ucraina, Rusia și Statele Unite. Funcționarii UE ar participa, dacă sunt invitați, la cererea Ucrainei și pentru a o sprijini, în marja discuțiilor dintre ceilalți participanți. La acel moment, Ollongren a spus că nu vede încă negocieri la nivel politic în care UE să fie prezentă la masă.

Ollongren nu a identificat semne că Rusia se îndreaptă spre o angajare serioasă în negocieri, dar a remarcat o implicare mai mare a Statelor Unite după alegerile intermediare și nu a exclus ca aceasta să producă rezultate. În paralel, ea a pledat pentru menținerea presiunii asupra Moscovei prin sancțiuni și măsuri împotriva flotei din umbră, alături de sprijinul financiar, militar și diplomatic acordat Ucrainei.

Între timp, la 10 noiembrie, reprezentanții europeni, Ucraina și SUA au avut consultări de coordonare la Abu Dhabi. Declarația publicată de Comisie susține garanții de securitate credibile și respectarea suveranității, integrității teritoriale și libertății de decizie a Ucrainei. Participanții urmăresc extinderea procesului către discuții multilaterale cu implicare europeană. Aceste consultări, relatate separat de 2eu.brussels, sunt distincte de negocierile trilaterale cu Rusia. Declarația nu anunță un acord cu Moscova sau o încetare a focului deja obținută.