Kaja Kallas cere o poziție europeană comună în negocierile pentru Ucraina și menținerea activelor rusești blocate

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a cerut statelor europene o poziție comună în negocierile pentru pace în Ucraina, subliniind că ridicarea sancțiunilor Uniunii și deblocarea activelor rusești imobilizate necesită decizii europene. La conferința de presă de joi, 5 noiembrie, de la Lisabona, ea a reafirmat poziția potrivit căreia activele trebuie să rămână blocate până când Rusia plătește despăgubiri Ucrainei. Posibila lor folosire pentru o finanțare suplimentară a Kievului rămâne în discuție, inclusiv în privința riscurilor suportate de statele membre.

Pe scurt Kaja Kallas cere o poziție europeană comună în negocierile pentru Ucraina. Sancțiunile UE și activele rusești imobilizate depind de decizii europene, chiar dacă Rusia nu dorește Uniunea la masa negocierilor. Cerințele pregătite cu miniștrii europeni de externe urmăresc, potrivit Kajei Kallas, încheierea războiului și împiedicarea unei noi agresiuni ruse. Paulo Rangel susține participarea Ucrainei și prezența Europei în deciziile privind reconstrucția. Kallas reafirmă menținerea activelor blocate până la plata despăgubirilor. Juridic, interdicția transferurilor este temporară și are mai multe condiții cumulative pentru încetare; nu reprezintă confiscarea capitalului. Veniturile extraordinare generate de imobilizare sprijină deja Ucraina, inclusiv rambursarea împrumuturilor UE și G7. Aceste venituri sunt distincte de capitalul blocat. Împrumutul european de 90 de miliarde de euro pentru 2026–2027 este finanțat prin împrumuturi ale UE pe piețele de capital și garantat prin bugetul european, fără confiscarea activelor rusești. Statele discută încă împărțirea sarcinilor și a riscurilor unei finanțări suplimentare legate de active, spune Kallas. Declarațiile sale nu anunță un nou acord financiar.

Apelul vine înaintea negocierilor pregătite la Abu Dhabi. Președinția ucraineană anunțase în seara precedentă o reuniune la nivel de echipe între Ucraina, Statele Unite și Rusia, care urma să aibă loc în mai puțin de o săptămână. Întrebată despre absența UE din acest format, Kallas a spus că Rusia nu dorește participarea europenilor, dar că unele dintre concesiile urmărite de Moscova necesită acordul Europei.

În opinia sa, o poziție europeană comună ar trebui să reechilibreze negocierile. Kallas a afirmat că Rusia și-a prezentat până acum cerințele maximale, în timp ce presiunea a fost exercitată asupra Ucrainei atât de Moscova, cât și de alte țări implicate în discuții. Cerințele pregătite împreună cu miniștrii europeni de externe ar trebui să ofere o bază de negociere pentru o pace justă și durabilă: încheierea războiului trebuie însoțită de măsuri care să împiedice o nouă agresiune rusă.

Mesajele europene divergente ar alimenta calculul Moscovei că poate aștepta slăbirea sprijinului pentru Ucraina, a avertizat Kallas. Ea și-a exprimat acordul cu apelul la unitate al prim-ministrei Italiei, Giorgia Meloni, invocat de un jurnalist în timpul conferinței.

Ministrul portughez de externe, Paulo Rangel, a susținut la aceeași conferință necesitatea unei poziții europene unite și clare. El a subliniat că participarea Ucrainei la negocieri este fundamentală și că rolul UE în reconstrucție impune prezența Europei atunci când se iau deciziile respective.

În privința activelor rusești, Kallas a separat acordul politic pentru menținerea lor imobilizate de discuțiile despre finanțarea Ucrainei. Ea a arătat că Ucraina are nevoie de bani pentru a se apăra, în timp ce bugetele statelor europene sunt sub presiune. Rusia, statul care provoacă distrugerile, ar trebui să suporte costurile, a argumentat șefa diplomației UE.

În cazul activelor suverane, blocajul privește activele și rezervele Băncii Centrale a Rusiei și ale entităților care acționează în numele sau la indicația acesteia. Regulamentul adoptat de Consiliul UE la 12 decembrie 2025 interzice transferurile lor directe sau indirecte. Măsura nu reprezintă confiscarea capitalului și transferarea acestuia către Kiev.

Interdicția are caracter temporar, iar încetarea ei depinde de îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții: Rusia să oprească războiul de agresiune, să plătească despăgubirile necesare reconstrucției fără consecințe economice sau financiare negative pentru UE, iar acțiunile sale să nu mai prezinte un risc grav pentru economia Uniunii și a statelor membre. Regulamentul prevede și o revizuire anuală de către Comisie, prima până la 31 decembrie 2026.

Un mecanism distinct folosește deja veniturile extraordinare generate de imobilizare. Acestea provin din soldurile de numerar acumulate la depozitarii centrali de titluri și sprijină Ucraina, inclusiv rambursarea împrumuturilor acordate de UE și G7. Folosirea acestor venituri nu echivalează cu folosirea capitalului rusesc blocat.

Împrumutul european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina în perioada 2026–2027 are, la rândul său, o sursă de finanțare distinctă. Convenit de Consiliul European în decembrie 2025, acesta este finanțat prin împrumuturi ale UE pe piețele de capital, garantate prin bugetul european. Suma nu provine din confiscarea activelor rusești.

Discuțiile descrise de Kallas la Lisabona privesc împărțirea sarcinilor și a riscurilor unei soluții suplimentare de finanțare legate de active. Acestea sunt păstrate la instituții financiare din anumite state membre, în timp ce sprijinul pentru Ucraina este un efort european. Găsirea unei formule care să distribuie mai echilibrat riscurile rămâne în negociere între state, a precizat Kallas. În intervenția sa, ea a descris negocieri în curs, fără să anunțe un nou acord de finanțare.