Forumul pentru drepturi fundamentale cere garanții mai clare în activitățile Frontex

Forumul Consultativ pentru Drepturi Fundamentale al Frontex cere garanții mai clare în activitățile agenției, după ce raportul anual 2025 a identificat preocupări privind screeningul, returnările, debriefingul și răspunderea operațională.

Pe scurt

Forumul Consultativ al Frontex a publicat al 13-lea raport anual, cu observații și recomandări privind activitatea agenției în 2025. Raportul spune că Frontex nu consultă proactiv Forumul pe teme strategice importante, deși feedbackul unor divizii ale agenției s-a îmbunătățit. Forumul cere garanții specifice în planurile operaționale și praguri clare care să condiționeze sprijinul Frontex pentru statele membre. Raportul exprimă preocupări privind debriefingul, mecanismul de plângeri, returnările și riscurile de încălcare a drepturilor fundamentale, în special în Grecia, Bulgaria și Serbia. Implementarea Regulamentului privind screeningul, ETIAS, EES și noul Eurodac este prezentată ca o zonă majoră de risc pentru drepturile fundamentale, protecția datelor și viața privată.

Forumul Consultativ pentru Drepturi Fundamentale al Frontex a publicat al 13-lea raport anual, în care prezintă activitățile, observațiile și recomandările formulate în 2025 pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și pentru Consiliul său de administrație.

Raportul arată că Forumul a oferit consiliere privind implementarea Pactului UE privind migrația și azilul, instrumentele de screening dezvoltate de Frontex, identificarea persoanelor vulnerabile în operațiunile VEGA, ETIAS, procedurile de returnare, mecanismele de plângere și formarea în domeniul drepturilor fundamentale.

Forumul notează o îmbunătățire a feedbackului oferit de diviziile Frontex la recomandările primite, dar afirmă că agenția nu ia încă inițiativa de a consulta proactiv Forumul în chestiuni strategice importante. Raportul menționează crearea Fundamental Rights Compliance Panel ca instrument suplimentar de protecție, dar spune că obiectivele, activitățile și rezultatele acestuia nu sunt suficient de transparente și că nu există angajament cu Forumul Consultativ.

În 2025, articolul 46 din Regulamentul Frontex, care permite directorului executiv să suspende total sau parțial activitățile agenției ori să nu lanseze o activitate în caz de încălcări grave sau persistente ale drepturilor fundamentale, nu a fost aplicat. Raportul arată că hotărârile Curții de Justiție a UE de la finalul anului 2025 privind răspunderea Frontex indică posibile riscuri legate de drepturile fundamentale.

Forumul rămâne preocupat că unele planuri operaționale cu statele membre nu conțin garanții specifice privind drepturile fundamentale, deși Ofițerul pentru drepturi fundamentale a recomandat astfel de măsuri. Raportul menționează că rapoartele privind incidente grave și informațiile publicate de organizații internaționale și ale societății civile indică încălcări serioase ale drepturilor fundamentale, în special în Grecia, Bulgaria și Serbia.

Pentru 2026, Forumul consideră important să urmărească dacă directorul executiv al Frontex va urma recomandările Ofițerului pentru drepturi fundamentale și va introduce garanții specifice și praguri clare, care să condiționeze sprijinul agenției de acceptarea unor măsuri de atenuare în planurile operaționale.

Raportul critică și faptul că Consiliul de administrație al Frontex a refuzat, în final, o propunere a Ofițerului pentru drepturi fundamentale de reformare a mecanismului de plângeri. Propunerea ar fi permis transmiterea directă către mecanismele naționale de soluționare a plângerilor a cazurilor care privesc autoritățile statelor membre. Potrivit raportului, schimbarea a fost contestată de mai multe ori de reprezentanți ai unor state membre în Consiliul de administrație și rămâne în așteptare.

Forumul spune că progresul este foarte redus și în privința gestionării activităților de debriefing ale Frontex. Deși aceste activități urmăresc colectarea de informații, ele sunt considerate predispuse la riscuri de încălcare a drepturilor fundamentale. Raportul cere o definiție clară a debriefingului și orientări pentru desfășurarea acestuia în conformitate cu drepturile fundamentale.

În contribuția privind revizuirea Regulamentului Frontex, Forumul recomandă ca debriefingul să fie definit ca activitate separată și să includă garanții clare: caracter voluntar, anonim și confidențial, informarea persoanei într-o limbă pe care o înțelege, consimțământ înregistrat, prezența obligatorie a unui interpret sau mediator cultural, protecția vieții private, trimiterea către procedurile relevante a persoanelor care cer azil sau sunt vulnerabile și informarea despre mecanismul de plângeri al Frontex.

Raportul acordă o atenție separată implementării Regulamentului privind screeningul, adoptat în cadrul Pactului privind migrația și azilul. Frontex a dezvoltat un „screening toolbox”, testat în 2025 la Lampedusa, în Italia, și la Sighetu Marmației, în România, urmând să fie testat în alte state membre în 2026. Forumul consideră că, deși instrumentul nu este obligatoriu pentru statele membre, acesta este important pentru orientare și stabilirea unor standarde la nivelul UE.

Forumul cere ca lecțiile din aceste proiecte-pilot să fie analizate în 2026 și ca garanțiile privind drepturile fundamentale să fie integrate în procesul general. Regulamentul privind screeningul obligă statele membre să instituie mecanisme naționale independente pentru monitorizarea respectării drepturilor fundamentale și investigarea încălcărilor în timpul screeningului.

În 2025, Forumul a analizat instrumentele de screening ale Frontex și a formulat recomandări privind recunoașterea apatridiei, explicarea mecanismelor independente de monitorizare, posibilitatea depunerii unei plângeri în timpul screeningului, disponibilitatea interpretării și medierii culturale, garanții privind interogările de date și stocarea datelor personale, protecția copiilor, identificarea și trimiterea persoanelor vulnerabile către procedurile relevante și dreptul la bună administrare.

Raportul semnalează și implicațiile pentru drepturile fundamentale ale noilor sisteme IT la scară largă folosite în gestionarea frontierelor, inclusiv Entry-Exit System, ETIAS și noul Eurodac. Forumul avertizează că aceste tehnologii pot eficientiza procedurile, dar ridică implicații importante privind drepturile omului, inclusiv protecția datelor și dreptul la viață privată, care trebuie monitorizate atent în timpul implementării.

În privința ETIAS, raportul arată că principalele provocări țin de metodologia de screening al riscurilor, evaluarea criteriilor de risc înainte și după aplicare, riscurile de discriminare și de protecție a datelor și accesul la o cale de atac efectivă. Forumul spune că, înainte de lansare, este importantă o revizuire a conformității cu drepturile omului și o evaluare a impactului asupra protecției datelor.

În operațiunile VEGA, care urmăresc îmbunătățirea identificării persoanelor vulnerabile, inclusiv copii, cinci experți ai Forumului Consultativ au participat în 2025 la activități în patru locații: trei aeroporturi și un punct de trecere a frontierei din Italia, Lituania, Moldova și România. Experții au fost prezenți pe teren timp de opt săptămâni.

Raportul menționează practici pozitive, precum utilizarea camerelor purtate pe corp, prioritizarea controalelor de pașapoarte pentru familiile cu copii mici și pentru persoanele cu dizabilități. Recomandările recurente includ formarea polițiștilor de frontieră privind drepturile copiilor neînsoțiți, documentele legate de copii, interacțiunea cu persoanele vulnerabile, mecanismele de trimitere către servicii specializate, materiale informative accesibile și asigurarea interpretării și medierii culturale.

În zona returnărilor, Forumul a recomandat garanții mai clare pentru persoanele vulnerabile, copii, persoane apatride și victime ale violenței de gen, precum și orientări privind necesitatea și proporționalitatea folosirii forței, separarea familiilor doar ca ultimă soluție, accesul la interpreți și mediatori culturali, existența unui mecanism de plângeri accesibil și evitarea unui limbaj stigmatizant în materialele privind returnările.

Raportul include și date privind contextul migrației în 2025. Potrivit analizelor EUAA citate de Forum, în 2025 au fost depuse aproximativ 822.000 de cereri de protecție internațională în UE+, cu 19% mai puține decât în 2024. În același timp, datele preliminare Frontex indică o scădere de aproximativ 26% a detectărilor de treceri neregulamentare ale frontierelor.

Raportul avertizează că cererile de azil și detectările de treceri neregulamentare nu evoluează întotdeauna în paralel. De exemplu, cererile depuse de afgani au crescut cu 33%, în mare parte prin cereri repetate ale femeilor deja aflate în UE+, în timp ce cetățenii venezueleni au depus 91.000 de cereri, majoritatea în Spania, dar au intrat ca pasageri în regim legal fără viză.

Forumul Consultativ a fost creat în 2012 și funcționează din ianuarie 2013. Potrivit Regulamentului 2019/1896, rolul său este să ofere Frontex consiliere independentă privind respectarea, protejarea și promovarea drepturilor fundamentale în activitățile agenției. În 2025, Forumul a fost compus din 15 organizații, inclusiv Agenția UE pentru Azil, Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale, Consiliul Europei, Organizația Internațională pentru Migrație, OSCE/ODIHR, OHCHR, UNICEF, UNHCR și organizații ale societății civile.

Raportul este publicat într-un moment în care Frontex are un rol extins în gestionarea frontierelor externe ale UE, iar Pactul privind migrația și azilul introduce proceduri noi, inclusiv screening obligatoriu, verificări de securitate, verificări de sănătate și vulnerabilitate și mecanisme naționale de monitorizare a drepturilor fundamentale.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat, la 18 decembrie 2025, două hotărâri relevante pentru răspunderea Frontex. În cauza WS v Frontex, Curtea a stabilit că agenția are obligația de a respecta drepturile fundamentale în operațiunile comune de returnare și de a verifica existența deciziilor de returnare executorii. În cauza Hamoudi v Frontex, Curtea a mutat sarcina probei în cazurile care invocă pushbackuri, de la victimă către Frontex, potrivit raportului.

Forumul consideră că aceste hotărâri trebuie luate în considerare de legiuitorul european în viitoarea revizuire a Regulamentului Frontex, precum și în noul cadru privind returnările. Raportul anual 2025 va fi prezentat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, Grupului de lucru al Consiliului pentru frontiere și altor actori interesați, la cerere.