Raed Arafat a apărat cu aplomb, în 2026, două decizii greu de reconciliat: emiterea unui RO-Alert la ora 4:20 pentru ninsori abundente, dar și renunțarea la orice alertă oficială în noaptea unui cutremur de 5,7 în Vrancea.
Diferența dintre cele două situații nu ține doar de procedură, ci ține de o ierarhie a riscului pe care populația o percepe din ce în ce mai greu ca fiind rațională.
O ninsoare pentru care merită trezit orașul
În februarie, Bucureștiul și Ilfovul au primit, la 4:20 dimineața, un RO-Alert pentru cod roșu de ninsori abundente. Mulți cetățeni au fost treziți tocmai pentru a afla ceea ce, la trezire, ar fi constatat oricum: afară ninge.
Arafat a explicat atunci că alerta a fost transmisă conform unei proceduri, într-o „oră limită”, pentru cei care plecau sau se pregăteau să plece la muncă. A recunoscut disconfortul și și-a cerut scuze, dar a susținut că mesajul protejează persoanele expuse riscurilor reale: drumuri alunecoase, copaci căzuți, cabluri rupte, obiecte desprinse.
Argumentul nu este complet lipsit de temei. O ninsoare intensă poate perturba traficul și poate pune în pericol persoanele aflate pe stradă. Problema este însă proporția: un sistem conceput pentru situații de urgență a fost folosit, cu același semnal sonor intruziv, pentru un fenomen meteo pe care milioane de oameni îl puteau verifica ridicând perdeaua.
Un cutremur care nu a primit alertă
Noaptea de 17 spre 18 noiembrie, un cutremur de magnitudine 5,7, produs în zona Vrancea la ora 2:48, a fost resimțit pe un teritoriu larg, inclusiv în București, Moldova, Brașov și Sibiu. Sistemul Google de pe unele telefoane Android a trimis avertizări automate, dar RO-Alert — canalul oficial al statului — a rămas tăcut.
Raed Arafat a explicat că RO-Alert nu este folosit pentru a anunța cutremure cu câteva secunde înainte, pentru că nu ar exista timp pentru evacuare ori măsuri de protecție și pentru că „mai mult inducem panică”. Este o poziție tehnic de discutat: într-adevăr, alertele seismice timpurii nu pot garanta o evacuare completă, dar pot oferi câteva secunde valoroase pentru a te pune la adăpost de eventuale pericole.
Mai problematică este însă a doua justificare: șeful DSU a spus că, dacă autoritățile ar fi trimis un mesaj noaptea, „am fi avut comentarii” de la cei care nu au simțit cutremurul și nu s-au trezit. Cu alte cuvinte, teama de critică publică pare să fi devenit un criteriu de decizie într-un sistem care ar trebui să răspundă mai întâi riscului, nu reacțiilor pe rețelele sociale.
Contrastul este greu de susținut din punct de vedere logic. Pentru ninsori, statul a considerat că merită să trezească un oraș întreg, deși fenomenul era vizibil imediat după trezire. Pentru un cutremur resimțit puternic și capabil să producă accidente, statul a considerat că nu merită măcar un mesaj ulterior de informare, deși oamenii se trezeau deja înspăimântați și căutau explicații.
Cu alte cuvinte, potrivit logicii de Mr. Bean a lui Raed Arafat, merită să te trezești noaptea ca să-ți iei măsuri de precauție împotriva ninsorii, însă e inutil să te trezești în caz de cutremur, deși exact atunci ai nevoie de câteva secunde ca să te protejezi.
Nu se pune problema ca RO-Alert să prezică cutremure. Nu se poate. Se pune însă problema unei minime coerențe: dacă sistemul consideră că o ninsoare este un fenomen suficient de grav încât să întrerupă somnul, de ce nu ar informa populația după un seism semnificativ?
Până când această echilibru nu devine clar, rămânem cu o impresie simplă și periculoasă: telefonul îți spune că ninge, dar statul tace când se mișcă pământul.
Ultimele știri
13:08
13:06
13:01
12:57
12:55
Vezi mai multe știri