icon

Rămâi conectat la știrile care contează, fii primul care află! Notificările sunt selectate de redacție pentru știrile cu adevărat importante!

Nu, mulțumesc
Mă abonez
search icon
search icon
Flag Arrow Down
Română
Română
Magyar
Magyar
English
English
Français
Français
Deutsch
Deutsch
Italiano
Italiano
Español
Español
Русский
Русский
日本語
日本語
中国人
中国人

Modifică limba

arrow down
  • Română
    Română
  • Magyar
    Magyar
  • English
    English
  • Français
    Français
  • Deutsch
    Deutsch
  • Italiano
    Italiano
  • Español
    Español
  • Русский
    Русский
  • 日本語
    日本語
  • 中国人
    中国人
Secțiuni
  • Ultima oră
  • Exclusiv
  • Sondaje INSCOP
  • Podcast
  • UE
  • Diaspora
  • Republica Moldova
  • Politică
  • Economie
  • Actualitate
  • Internațional
  • Sport
  • Sănătate
  • Educație
  • Știință IT&C
  • Arte & Lifestyle
  • Opinii
  • Alegeri 2025
  • Mediu
Despre Noi
Contact
Politică de confidențialitate
Termeni și condiții
Parcurge rapid sumarul știrilor și vezi cum sunt tratate în diferite publicații!
  • Ultima oră
  • Exclusiv
    • Sondaje INSCOP
    • Podcast
    • UE
    • Diaspora
    • Republica Moldova
    • Politică
    • Economie
    • Actualitate
    • Internațional
    • Sport
    • Sănătate
    • Educație
    • Știință IT&C
    • Arte & Lifestyle
    • Opinii
    • Alegeri 2025
    • Mediu
154 știri noi în ultimele 24 de ore
  1. Acasă
  2. Opinii
acum 15 minute
EDITORIALE & opinii

Am tot bătut ariciul cu fundul altuia dar nu mai merge așa. Sfârșitul banilor gratis: Cum se pregătește România pentru bugetul european în care nu mai primim nimic fără reforme?

Daniel Apostol, editorialist, analist economic și expert în politici publice, fondator ClubEconomic și România Durabilă
whatsapp
facebook
linkedin
x
copy-link copy-link
18 noiembrie 2026, 07:27
main event image
Opinii
Foto: Facebook.com/ dan.apostol
google-preference

Vezi mereu știrile noastre în Google

De la aderarea în UE încoace, am tot bătut ariciul cu fundul altuia, sau am scos castanele din foc cu mâna altuia, sau – mai explicit – am acoperit nevoile statului român cu banii de la UE. Timp de aproape două decenii, fondurile europene au funcționat pentru România ca un bancomat cu retragere garantată. Sigur, ne-am plâns mereu de birocrație, am pierdut ani prețioși cu licitații contestate și am alergat cu limba scoasă pe ultima sută de metri a fiecărui exercițiu financiar ca să nu pierdem sumele alocate. Dar regula de bază rămânea reconfortantă: banii erau puși deoparte pentru noi la Bruxelles, iar dacă reușeam să strângem teancul de facturi pentru un drum județean, o rețea de canalizare sau un hectar de teren arabil, decontarea venea aproape automat. Din 2028, acest mecanism dispare definitiv.

În timp ce la București agenda publică este confiscată de cârpeli fiscale de la o lună la alta și de certuri sterile pe marginea deficitului, în laboratoarele Comisiei Europene se rescrie din temelii arhitectura Cadrului Financiar Multianual 2028–2034. Este cea mai radicală resetare a modului în care Uniunea Europeană își împarte banii de la crearea Pieței Unice încoace. Și, din păcate, este o temă care trece aproape complet pe sub radarul dezbaterii publice românești, deși va decide dacă în următorul deceniu vom mai avea bani de investiții sau vom intra într-o lungă stagnare bugetară.

Miza nouă de la Bruxelles poartă un nume tehnic — Planul Național Unic —, dar ascunde o schimbare de paradigmă brutală: „PNRR-izarea” tuturor fondurilor europene. Până acum, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună funcționau pe bază de cheltuieli eligibile și proiecte locale. Din 2028, Bruxelles-ul vrea să fuzioneze aceste resurse într-un singur pachet național, condiționat strict de livrarea unor reforme structurale negociate la nivel politic. Cu alte cuvinte, nu mai contează doar că ai turnat asfaltul sau că ai lucrat pământul; dacă guvernul de la București ratează o țintă de reformă fiscală, administrativă sau de guvernanță, robinetul banilor europeni se închide pentru toată țara.

Să privim lucid acest tablou. Dacă un singur PNRR — care reprezintă doar o felie din finanțarea externă a României — a reușit să blocheze coaliții de guvernare și să ne țină ani la rând cu cererile de plată suspendate din cauza incapacității de a reforma pensiile speciale, companiile de stat sau administrația, atunci cum va arăta o Românie în care întregul buget de investiții și subvenții agricole va funcționa după exact aceleași reguli?

Mai mult, această centralizare a fondurilor într-un plan unic negociat între guvern și Comisie riscă să scoată din joc autoritățile locale și regionale. Primarii și consiliile județene, care până acum aveau programe regionale dedicate și un dialog direct cu mecanismele de coeziune, vor deveni simpli spectatori la o masă de negocieri unde investițiile din teritoriu vor fi folosite ca monedă de schimb pentru compromisurile politice ale centrului.

Iar vestea bună sau proastă – depinde cum vrem să o primim-  nu se oprește la regulile de accesare. Scade și plăcinta însăși. Bugetul european pentru perioada 2028–2034 va fi prins într-o menghină financiară fără precedent. Din același plafon limitat, Uniunea va trebui să înceapă rambursarea ratelor și a dobânzilor pentru datoria comună contractată în pandemie prin NextGenerationEU, să finanțeze o industrie europeană de apărare devenită brusc prioritate existențială și să pompeze miliarde în competitivitatea industrială pentru a nu pierde cursa tehnologică în fața Statelor Unite și a Chinei. Cum statele bogate ale Uniunii refuză să își majoreze spectaculos contribuțiile, nota de plată va fi achitată prin tăieri din capitolele tradiționale: Coeziunea și Agricultura.

Aici intervine și paradoxul statistic al României. Pe hârtie, în cifrele ajustate la paritatea puterii de cumpărare, am recuperat spectaculos din decalaje. București-Ilfov a depășit demult media europeană, iar alte regiuni de dezvoltare ies din categoria zonelor „mai puțin dezvoltate” și intră în liga regiunilor „în tranziție”. În logica contabilă a Bruxelles-ului, asta înseamnă că am devenit suficient de prosperi încât să nu mai primim 85% finanțare nerambursabilă pentru proiecte, ci doar 50% sau 60%. Diferența va trebui acoperită din bugetul național — un buget deja sufocat de deficite cronice și de costul datoriei publice. Suntem, așadar, prea bogați în statistici ca să mai primim bani ușori, dar încă prea săraci în autostrăzi terminate, spitale moderne și sisteme de irigații funcționale ca să ne descurcăm pe cont propriu.

Nici agricultura românească nu va fi ferită de acest cutremur tăcut. Presiunea pentru reducerea plăților directe la hectar, plafonarea subvențiilor pentru fermele mari și condiționarea banilor de standarde de mediu tot mai stricte riscă să lovească simultan ambii poli ai satului românesc: exploatațiile comerciale performante își vor vedea erodată competitivitatea, în timp ce micii fermieri nu vor avea nici resursele, nici capacitatea birocratică să navigheze prin noile cerințe ecologice.

Timpul în care diplomația românească de la Bruxelles se rezuma la a cere „mai mulți bani pentru coeziune și agricultură” apune. În negocierile pentru bugetul 2028–2034, bătălia reală nu se dă doar pe cât primim, ci pe cum primim. România are nevoie de o poziție fermă pentru a apăra flexibilitatea politicii de coeziune, rolul regiunilor și finanțarea reală a agriculturii, dar mai ales are nevoie să își facă curățenie în propria ogradă administrativă.

Pentru că din 2028 nu vom mai putea da vina pe „birocrația de la Bruxelles” atunci când banii rămân necheltuiți. În noua arhitectură europeană, banii vor merge exclusiv către statele capabile să își țină cuvântul dat pe reforme.

Cine livrează, construiește; cine mimează reforma, rămâne să își finanțeze dezvoltarea din propriile deficite. Cine vrea să bată ariciul, o va face pe cont propriu.

Ultimele știri

07:39

Raed Arafat explică de ce nu s-a emis mesaj RO-Alert pentru cutremur: „Sunt convins că dacă s-ar fi dat vreun mesaj RO-Alert noaptea, am fi avut comentarii”

07:32

Handbal masculin: CSM București a produs surpriza în Franța cu Chambery

07:16

Guvernul vrea să îşi asume răspunderea, până în 15 martie, pe proiectele privind restructurarea companiilor de stat şi privind reorganizarea administrativă

03:09

Un cutremur de 5,3 a fost resimțit în București / Site-ul INFP a căzut

23:49

Dan Neculăescu este optimist că SUA vor menține un număr important de militari în România / Decizia ar putea veni în decembrie

Vezi mai multe știri

ȘTIRI PE ACELEAȘI SUBIECTE

event image
Opinii
Sfârșitul iluziei că putem face de toate
event image
Opinii
Miza cea Mare
event image
Opinii
După S&P: România, încotro?
event image
UE
Cum ar putea Parlamentul European controla repartizarea fondurilor într-un buget UE mai flexibil
event image
Opinii
Ce model economic își permite Europa?
event image
UE
Comisia avertizează că proiectul irlandez pentru bugetul UE reduce capacitatea comună de reacție la crize
app preview
Feed personalizat de știri, căutare cu Inteligență Artificială și notificări într-o experiență mai interactivă.
app preview app preview
Romania deficit bugetar Uniunea Europeană PNRR

Recomandările redacției

main event image
Actualitate
acum 23 minute

Cutremur cu magnitudinea de 5,7 în Vrancea: Două persoane au fost rănite, iar alte șase au fost transportate la spital cu atacuri de panică / Au fost înregistrate 9 apeluri la 112 în Galați

Surse
imagine sursa
imagine sursa
imagine sursa
imagine sursa
imagine sursa
+4
main event image
Exclusiv
Ieri 16:45

ANALIZĂ Brexit fără profit: Londra caută împăcarea cu UE

app preview
Feed personalizat de știri, căutare cu Inteligență Artificială și notificări într-o experiență mai interactivă.
app preview
app store badge google play badge
  • Ultima oră
  • Exclusiv
  • Sondaje INSCOP
  • Podcast
  • UE
  • Diaspora
  • Republica Moldova
  • Politică
  • Economie
  • Actualitate
  • Internațional
  • Sport
  • Sănătate
  • Educație
  • Știință IT&C
  • Arte & Lifestyle
  • Opinii
  • Alegeri 2025
  • Mediu
  • Despre Noi
  • Contact
Politică de confidențialitate
Politica de cookies
Termeni și condiții
Licențe open source
Toate drepturile rezervate Strategic Media Team SRL

Tehnologie in parteneriat cu

anpc-sal anpc-sol