Poțiunea de cenzură

Pe 19 mai, INSCOP a dat publicului încă un segment din ultimul barometru informat.ro.  Un pachet de întrebări despre percepția situației politice a țării, având în centru celebra moțiune de cenzură. Nu uit că luni, cu o zi înainte, apăruseră datele noastre privind preferințele politice ale publicului din frumoasa noastră republică și mare a fost supărarea unora că ieșea PNL pe locul 2. Nu e prima dată când INSCOP e puțin contra curentului și nici prima dată când are dreptate. Plus că piața politică este cam volatilă zilele astea… și de ce atâta supărare?

Percepția publicului privind moțiunea de cenzură explică și de ce logica de aparent bun-simț a unora este relativ greșită. Lumea e nemulțumită de Bolojan, deci PSD are de câștigat. Parțial corect, parțial greșit. În primul rând, trebuie văzut cine e lumea. Segmente diferite de public sunt lumi diferite. Pe urmă, o parte a publicului PNL, anterior nemulțumit de guvernarea Bolojan, e posibil să fi văzut acțiunea PSD ca un fel de trădare a înțelegerii politice de după alegerile din 2024 și să se fi resolidarizat cu vechea sa preferință politică. Altora nu le-a plăcut asocierea PSD-AUR, atâta cât a fost. Întrebarea cum crește PNL când lumea e nemulțumită de guvernare?… e cumva incorectă. În primul rând, PNL a fost cu PSD la guvernare, iar desprinderea acestuia din urmă de coaliție nu e neapărat să fi lăsat tuturor o impresie bună. Procentele cresc și scad nu doar prin transfer de electorat de la un partid la altul, ci și prin mobilizări sau demobilizări ale publicurilor specifice, în funcție de comportamentul partidelor în diferite momente și crize politice.

Apoi, discuția nu este despre guvernare. Este despre moțiunea prin care PSD s-a desprins de coaliție (rămâne de văzut aprecierea publicului), dar este și despre faptul că la trei săptămâni după moțiune e încă neclar de unde o să apară un guvern și asta poate că îngrijorează lumea mai mult decât orgoliile PSD și PNL… Să nu uităm nici întârzierea istorică a bugetului pe 2026. Una e să discuți despre ea pe principii politice, în februarie, alta e să constați că anumite plăți sau investiții sunt blocate până în iunie din cauză că nu a coborât întârziatul buget până la nu știu ce agenție. Și rămâne de văzut și ce a reținut publicul din saga bugetului: unii vor reține că guvernul Bolojan a întârziat. Alții că a tras de timp PSD ca să pună guvernul în dificultate. Alții că PSD a încercat să negocieze să se aloce mai mulți bani pentru anumite categorii vulnerabile. Unii se vor gândi că e bine. Alții că nu. Etc. Publicul devine capricios când ajunge să simtă efectul mărețelor decizii politice. La donna e mobile, cum spune o arie clasică…

Per total, nu mai zic că e tragică situația în care cele mai mari două partide ale țării se ceartă ca la clasa pregătitoare, care e în sondaje pe locul 2 și care pe 3: „Doamna, eu am 20%, ei au 18… au copiat de la mine…”.

Nu vor fi eroi după această moțiune. Orice om politic responsabil știe că matematica parlamentară și matematica electorală (a propos de anticipate) nu ne ajută. Polarizarea care a rupt România în jumătate se vede și aici. Cumva neașteptat, pentru că ne arată cum nu mai este vorba doar despre austeritatea care a supărat poporul. 48-49% dintre români cred că moțiunea a fost un act inutil și va înrăutăți lucrurile, 44% cred că a fost un act politic necesar și de bine. Pariul pe moțiune nu pare să meargă așa de strălucit. Meciul acesta, din perspectiva opiniei publice, meci care sperăm să ajungă obiectiv la un rezultat cât mai repede, este între austeritate și incertitudine. Greu de spus care este mai suportabilă. Și dacă moțiunea de cenzură s-a vrut, așa, o poțiune magică împotriva austerității, să vedem cu ce tratăm incertitudinea.