Analiza de risc politic. Episodul 1

Publicația Politico spune că dacă Simion / AUR va câștiga vreodată alegerile, ar putea fi o figură mai disruptivă pentru politica europeană mainstream decât fostul premier al Ungariei, Viktor Orbán. Și nu greșește deloc, cu o mică precizare, probabil mai puțin relevantă pentru Politico, dar esențială pentru noi și anume că efectul disruptiv va fi în primul rând asupra României.

Perspectiva unui succes major al AUR în caz de alegeri anticipate este cât se poate de clară, oricâte cifre halucinogene ar fi vânturate zilele acestea pentru a ne ameți și mai mult în arișița verii. Cifre care, dacă nu ar fi atât de ridicole, ar dăuna grav stării de sănătate a democrației. Pe această speță însă, deocamdată comedia salvează România.

Revenind însă la lucruri mai serioase, dacă mâine ar fi organizate alegeri anticipate (dorite, în premieră, dupa 3 luni de criza si blocaj politic, cam de același număr de cetățeni precum cel al românilor care ar opta pentru alte soluții de ieșirea din criză), AUR, condus de cel mai popular lider de partid al momentului, ar câșitga detașat. Cu un scor aproape dublu cumparativ cu al unor partide mainstrem ( PNL sau PSD), și un scor de vreo trei, chiar patru ori mai mare decât cel al USR.

Nu este doar o poză a momentului, ci o tendință consolidată în ultimul an scurs după alegerile prezidențiale de anul trecut când George Simion a obținut aproape 41% în primul tur (pe o prezență de 53%) și vreo 46% în turul 2 (pe o prezență de 65%). Vorbim de voturi efective pe o prezență mare, nu de sondaje, corecte sau mai puțin corecte.

În cazul unor alegeri parlamentare cu o eventuală prezență mai mică, mă aștept ca electoratul cel mai mobilizat să fie tocmai cel al AUR. Ceea ce face ca scorul acestui partid să fie potențial chiar mai mare comparativ cu estimările sociologice serioase bazate pe o prezență declarată la urne mai ridicată (48% - 50%) decât nivelul cu care am fost obișnuiți la alegerile parlamentare. Adaug faptul că în toate măsurătorile realizate în ultimul an în cadrul Barometurului Informat.ro - INSCOP Research, intenția de vot pentru AUR a fost întotdeauna mai ridicată pe scenariile cu prezență la urne mai mică (sub 50%), decât pe cele cu prezență foarte mare (peste 60%).

În aceste condiții, starea de tensiune din societate, amplificată de succesiunea de subiecte disruptive de pe agenda internă (legea salarizării, veniturile tot mai mici, inflația gonflată, puterea de cumpărare în scădere) și de pe agenda externă / de securitate (încălcarea gravă a suveranității naționale de drone de război dobărâte de Armata României - o premieră după al Doilea Război Mondial, creșterea globală a prețului la hidrocarburi cu efecte directe asupra populației), este întâmpinată cu certuri politice grobiene. Adică cel mai inadecvat răspuns posibil în fața gravității realităților economice și sociale.

Într-un astfel de context turbulent, creșterea popularității populismului radical devine o consecință firească, la fel de banală precum concluzia universală că apa e udă.

Poate că totuși, responsabilitatea politică va prima și vom avea până la urmă cu guvern funcțional cu atribuții depline. Rămâne de văzut doar dacă vom avea ocazia să vedem la treabă și populismul radical și să ne lămurim o dată pentru totdeuna cum e cu diferența dintre retorică și muncă. Aici, răspunsul va fi dat de abilitatatea partidelor politice parlamentare și a președintelui de a calcula riscul politic pe termen scurt și pe termen lung.