Republica Moldova va aplica, din martie 2027, o nouă lege privind criptoactivele, elaborată pe baza regulamentului european MiCA, a anunțat joi guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, la Forumul „Finanțe Digitale în Europa Centrală și de Est”, organizat la București.
Potrivit noilor prevederi, furnizorii de servicii din domeniul criptoactivelor vor trebui să obțină licențe și să se supună supravegherii unei autorități competente. Licențele vor putea fi retrase în cazul unor încălcări grave ale normelor privind combaterea spălării banilor.
Anca Dragu a explicat că măsurile sunt importante nu doar pentru inovarea financiară, ci și pentru reducerea riscurilor de eludare a sancțiunilor internaționale și de transfer al fondurilor ilicite. Guvernatoarea a precizat că legea a fost elaborată de BNM și aprobată de Parlament.
În cadrul forumului, Dragu a prezentat și proiectele de digitalizare ale sistemului financiar moldovenesc. BNM analizează interconectarea sistemului național de plăți instant MIA cu platforma TIPS a Eurosistemului, pentru aprofundarea integrării Republicii Moldova în infrastructura financiară europeană.
Banca Națională dezvoltă, de asemenea, instrumente interne bazate pe inteligență artificială, inclusiv un sistem de agenți AI destinat activităților instituției. Anca Dragu a subliniat că digitalizarea trebuie însoțită de securitate, transparență și protecția consumatorilor, iar inteligența artificială trebuie să sprijine, nu să înlocuiască, judecata umană.
Context: AMLA avertizează despre riscuri la trasabilitatea cripto în UE, iar Moldova a investigat recent fraude cu criptomonede
Cu câteva luni înainte, Autoritatea europeană pentru combaterea spălării banilor (AMLA) a prezentat eurodeputaților rezultate preliminare privind tranzacții blockchain asociate furnizorilor care operează în UE, semnalând o creștere a expunerii identificate la activități ilicite și pregătind verificări coordonate ale respectării regulilor de trasabilitate (inclusiv „travel rule”). În evaluarea prezentată, stablecoin-urile au avut un rol important în expunerea ilicită detectată, iar autoritatea a subliniat dificultățile de urmărire a banilor peste granițe și necesitatea aplicării mai coerente a regulilor existente.
În paralel, autoritățile din Republica Moldova au anunțat rețineri într-un dosar privind o rețea de call-centre care ar fi fraudat victime prin „investiții” false în criptomonede. Ancheta a vizat presupuse fapte de escrocherie și spălare de bani, cu descinderi și ridicări de echipamente și documente; potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi generat sume importante lunar și ar fi recrutat angajați pentru coordonarea centrelor și gestionarea financiar-contabilă a schemei.
