Moldovenii au economisit peste 6 milioane EUR prin SEPA în primele șase luni

Integrarea financiară a Republicii Moldova în UE produce deja efecte înaintea aderării, potrivit comisarului european Valdis Dombrovskis. Participarea la SEPA a generat economii de peste 6 milioane EUR pentru cetățeni și companii în primele șase luni, în timp ce Planul de creștere de 1,9 miliarde EUR finanțează reforme economice, administrative și ale pieței financiare.

Cetățenii și companiile din Republica Moldova au economisit peste 6 milioane EUR în primele șase luni de utilizare a transferurilor prin Zona unică de plăți în euro, SEPA, potrivit comisarului european pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis. Oficialul european a prezentat integrarea plăților drept unul dintre exemplele prin care apropierea de Uniunea Europeană produce deja efecte economice înaintea aderării, alături de eliminarea costurilor suplimentare de roaming, integrarea energetică și dezvoltarea piețelor financiare.

Pe scurt

Republica Moldova face parte din SEPA din octombrie 2025, iar cetățenii și companiile au economisit peste 6 milioane EUR prin transferuri în primele șase luni.

Planul de creștere al UE pentru Moldova are o valoare de 1,9 miliarde EUR pentru perioada 2025–2027 și leagă finanțarea de realizarea reformelor.

Peste 500 de milioane EUR au fost puse la dispoziție până acum prin mecanism, dar această formulare nu trebuie confundată cu cheltuirea integrală a sumei.

Reformele acoperă digitalizarea administrației, reducerea poverii administrative, combaterea corupției și fraudei, guvernanța fiscală și dezvoltarea infrastructurii pieței de capital.

Dombrovskis avertizează că integrarea economică mai rapidă trebuie însoțită de stabilitate macroeconomică, finanțe publice sustenabile și independența băncii centrale.

Dombrovskis a făcut afirmațiile la conferința anuală organizată la Chișinău de Banca Națională a Moldovei, în parteneriat cu Banque de France și Banca Națională a României.

Identitatea vorbitorului, care apărea anonim în transcrierea tehnică a înregistrării, este confirmată de programul oficial și de Banca Națională a Moldovei. Comisarul a prezentat integrarea europeană drept un proces economic aflat deja în desfășurare, nu drept un beneficiu care începe numai în ziua aderării.

Unul dintre cele mai concrete exemple este participarea Republicii Moldova la SEPA din octombrie 2025. Sistemul permite efectuarea plăților în euro în condiții mai apropiate de cele existente în interiorul Uniunii, simplificând transferurile transfrontaliere pentru persoane și companii. Potrivit lui Dombrovskis, economiile generate de aceste transferuri au depășit 6 milioane EUR în primele șase luni de funcționare, ceea ce oferă o măsură directă a avantajelor integrării financiare înainte de aderare.

Procesul continuă și prin dezvoltarea infrastructurii financiare interne. Dombrovskis a menționat fondul de fonduri al Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, destinat atragerii și canalizării investițiilor locale și internaționale către startup-uri, precum și crearea Bursei Internaționale a Moldovei. Aceste inițiative sunt prezentate ca etape ale dezvoltării pieței de capital și ale conectării mai strânse a sistemului financiar moldovenesc cu piața europeană.

Integrarea înaintează în paralel în telecomunicații. Republica Moldova beneficiază din 2026 de regimul european „Roam Like at Home”, care permite utilizatorilor din Moldova aflați în UE și cetățenilor europeni aflați în Moldova să folosească serviciile mobile fără suprataxele de roaming care existau anterior. Măsura extinde beneficiile pieței europene asupra consumatorilor înainte ca procesul formal de aderare să fie încheiat.

Energia reprezintă o altă componentă, într-un stat care a fost expus în ultimii ani unor șocuri severe de aprovizionare și preț. Dombrovskis a indicat dezvoltarea unei noi interconectări electrice cu piața UE drept instrument pentru reducerea vulnerabilității energetice. El a precizat însă că o infrastructură mai bună nu elimină expunerea la șocurile globale ale prețurilor, astfel încât integrarea energetică trebuie privită drept o măsură de reziliență și diversificare, nu drept o garanție împotriva scumpirilor.

Sprijinul financiar principal pentru această transformare este Planul de creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde EUR pentru perioada 2025–2027. Este cel mai mare pachet financiar oferit până acum de Uniunea Europeană Republicii Moldova și funcționează prin Facilitatea pentru reformă și creștere, unde accesul la bani este condiționat de îndeplinirea etapelor prevăzute în agenda de reforme.

Dombrovskis a spus că peste 500 de milioane EUR din finanțarea europeană au fost deja puse la dispoziție pe măsură ce reformele au avansat. Datele Comisiei indică aproximativ 504 milioane EUR eliberate prin Facilitate. Această sumă nu trebuie însă interpretată drept 504 milioane EUR deja cheltuite în economie, deoarece plățile, disponibilizarea resurselor, contractarea investițiilor și cheltuirea efectivă reprezintă etape diferite.

Condiționalitatea finanțării acoperă o gamă largă de reforme. Printre prioritățile menționate de comisar se află reducerea sarcinilor administrative pentru companii, digitalizarea serviciilor publice, intensificarea măsurilor anticorupție și consolidarea sistemelor de prevenire a fraudei. În domeniul financiar, agenda include dezvoltarea bursei și a infrastructurii post-tranzacționare, precum și întărirea protecției investitorilor.

Integrarea europeană nu garantează singură convergența veniturilor și productivității, a avertizat Dombrovskis. Experiența extinderilor anterioare arată că accesul la piața unică și investițiile pot accelera recuperarea decalajelor economice, dar rezultatul depinde de politicile interne și de păstrarea unui cadru macroeconomic stabil. În cazul Republicii Moldova, comisarul a indicat deficitul bugetar persistent și creșterea raportului datorie publică la PIB drept domenii care necesită în continuare atenție.

Pentru politica fiscală, recomandările formulate în intervenție includ creșterea veniturilor bugetare, prioritizarea cheltuielilor strategice, o mai bună gestionare a investițiilor publice și a datoriei și consolidarea planificării pe termen mediu. Dombrovskis a legat aceste elemente de regulile de guvernanță economică ale UE și de capacitatea statului de a păstra suficient spațiu fiscal pentru investiții și pentru răspunsul la viitoare crize.

Independența Băncii Naționale a Moldovei este prezentată drept o altă condiție importantă pentru convergență. O politică monetară credibilă și orientată către stabilitatea prețurilor susține investițiile și încrederea, iar apropierea de UE poate crește importanța acestei ancore pe măsură ce piețele financiare se deschid. Fluxurile mai rapide de capital pot aduce investiții suplimentare, dar pot genera și presiuni asupra cursului de schimb, creșterea excesivă a creditării sau noi riscuri inflaționiste dacă piața internă nu este suficient de dezvoltată.

Republica Moldova se află deja și într-o etapă mai avansată a negocierilor formale de aderare. Procesul a trecut în 2026 de la screening către deschiderea efectivă a clusterelor de negociere, în timp ce integrarea economică avansează separat prin accesul la instrumente și politici europene. Cele două procese sunt legate, dar nu sunt identice: economiile din SEPA sau fondurile Planului de creștere sunt beneficii obținute înaintea aderării și nu înseamnă că etapele politice și juridice ale negocierilor sunt deja finalizate.

Mesajul economic transmis la Chișinău este astfel că apropierea de UE produce efecte măsurabile înainte de dobândirea statutului de membru, dar amplifică și necesitatea unor instituții economice solide. Integrarea plăților, telecomunicațiilor, energiei și piețelor financiare poate reduce costurile și atrage investiții, însă transformarea acestor avantaje într-o convergență durabilă depinde de continuarea reformelor, de stabilitatea finanțelor publice și de credibilitatea politicii monetare.

https://2eu.brussels/ro/news/moldovenii-au-economisit-peste-6-milioane-eur-prin-sepa-in-primele-sase-luni