Europarlamentarii cer parteneriate de securitate UE mai puternice pentru a contracara Rusia și amenințările emergente

Comisia pentru securitate și apărare identifică cooperarea cu NATO și o alianță formală cu Ucraina drept esențiale pentru autonomia strategică a blocului.

Bruxelles, 15 ianuarie 2026 – Într-un nou raport adoptat astăzi, Comisia pentru securitate și apărare (SEDE) a Parlamentului European a afirmat că Uniunea Europeană trebuie să își consolideze semnificativ parteneriatele de securitate și apărare (SDP) pentru a răspunde eficient unui mediu global tot mai volatil. Deși raportul este salutat ca un semn de realism politic, membrii comisiei au evidențiat și lacune critice privind finanțarea și implementarea industrială.

Pe scurt

Raportul comisiei identifică Rusia drept principala amenințare la adresa securității europene și solicită o reevaluare a relațiilor cu China.

Europarlamentarii subliniază că, deși NATO rămâne piatra de temelie a apărării colective, UE trebuie să construiască un pilon de apărare capabil, cu capacități militare interoperabile.

Textul propune formalizarea unui parteneriat strategic cu Ucraina, tratând-o ca pe un furnizor de expertiză militară, nu doar ca pe un beneficiar de ajutor.

Raportul, aprobat cu 25 de voturi pentru, 6 împotrivă și o abținere, subliniază că UE se confruntă în prezent cu cea mai gravă situație de securitate de la al Doilea Război Mondial. Această instabilitate este determinată în principal de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar este agravată de amenințări hibride, atacuri cibernetice și riscuri asociate infrastructurii critice. Textul identifică în mod explicit Rusia – sprijinită de aliați precum Iran, Coreea de Nord și Belarus – drept principala amenințare la adresa securității europene. Mai mult, descrie China ca un "competitor strategic", îndemnând UE să își reevalueze relațiile economice și să consolideze reziliența față de Beijing.

"Maturizare politică" și lipsuri operaționale

Europarlamentarul Vasile Dîncu, care a contribuit cu amendamente la text, a caracterizat raportul ca fiind un moment de "maturizare politică" pentru UE. El a lăudat documentul pentru că afirmă clar ceea ce multe documente europene evită: faptul că "Europa se află într-o criză de securitate structurală". Dîncu a subliniat identificarea corectă a Rusiei drept amenințare principală și reafirmarea sănătoasă a rolului NATO, menționând că "un pilon european mai capabil întărește NATO, nu îl subminează". De asemenea, a punctat schimbarea de perspectivă asupra Kievului: "Ucraina nu mai este doar stat asistat. Devine furnizor de experiență militară reală. Războiul de mare intensitate oferă lecții pe care nicio simulare nu le egalează".

Cu toate acestea, Dîncu a atras atenția asupra unor limite clare ale textului adoptat. El a avertizat că raportului îi "lipsește dimensiunea operațională", citând absența unor calendare precise și a țintelor intermediare. "Bugetele sunt tratate vag", a notat Dîncu, adăugând că, fără a aborda fragmentarea celor peste 200 de miliarde de euro cheltuite anual de UE pentru apărare, aceste sume rămân ineficiente. El a criticat, de asemenea, "prudența excesivă" în privința industriei de apărare, argumentând că, fără comenzi comune pe termen lung, capacitățile nu vor crește. "Dacă acest raport va produce politici concrete, UE își întărește credibilitatea strategică. Dacă nu, diferența dintre discurs și realitate va deveni și mai vizibilă", a concluzionat el.

O parte semnificativă a raportului se concentrează pe extinderea parteneriatelor cu națiuni care împărtășesc aceleași valori, inclusiv aliați NATO precum Norvegia, Regatul Unit și Canada. Raportorul Michal Szczerba (PPE, Polonia) a menționat că "securitatea Europei nu mai poate fi considerată un dat" și că statele membre trebuie să investească mai mult pentru a acoperi lacunele critice de capacitate.

https://2eu.brussels/ro/stiri/europarlamentarii-cer-parteneriate-de-securitate-ue-mai-puternice-pentru-a-contracara-rusia-si-amenintarile-emergente