Parlamentul European refuză să recunoască noua Dumă rusă și cere statelor UE să evite contactele oficiale

Parlamentul European refuză să recunoască Duma de Stat aleasă în septembrie drept reprezentant și legislativ legitim al Federației Ruse și cere guvernelor UE să adopte aceeași poziție, să evite contactele oficiale cu noua cameră și să se opună participării reprezentanților săi în adunări interparlamentare. Rezoluția invocă inclusiv organizarea scrutinului în teritorii ocupate ale Ucrainei, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și în regiunile ocupate ale Georgiei.

Parlamentul European a refuzat joi, 8 octombrie, să recunoască noua Dumă de Stat drept reprezentant și organ legislativ legitim al Federației Ruse și a cerut celor 27 de state membre să adopte aceeași politică de nerecunoaștere. Rezoluția, aprobată cu 482 de voturi pentru, 41 împotrivă și 39 de abțineri, solicită guvernelor UE să se abțină de la contacte oficiale cu noua Dumă și cu membrii acesteia și să se opună participării reprezentanților ruși în adunări interparlamentare. Este o poziție politică a Parlamentului și nu instituie automat o interdicție juridică asupra contactelor diplomatice sau parlamentare ale statelor membre.

Pe scurt

Parlamentul European refuză să recunoască noua Dumă rusă drept legislativ legitim și cere statelor UE să adopte aceeași poziție.

Rezoluția cere evitarea contactelor oficiale cu noua Dumă și opoziție față de participarea reprezentanților săi în adunări interparlamentare.

Eurodeputații condamnă organizarea scrutinului în teritorii ocupate ale Ucrainei, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și în regiunile georgiene Abhazia și Tskhinvali/Osetia de Sud.

Parlamentul cere noi sancțiuni împotriva persoanelor implicate în represiunea politică și în organizarea acestor procese electorale.

Rezoluția nu impune singură sancțiunile și nu obligă juridic fiecare stat membru să întrerupă contactele cu parlamentarii ruși.

Scrutinul pentru Duma de Stat s-a desfășurat între 18 și 20 septembrie, fiind primul scrutin parlamentar federal rus de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei. Potrivit rezultatelor oficiale prezentate de autoritățile ruse, partidul Rusia Unită a obținut 349 dintre cele 450 de mandate, păstrând o majoritate constituțională. Uniunea Europeană a contestat însă condițiile politice în care s-a desfășurat scrutinul, invocând absența unei competiții echitabile, restricționarea opoziției și a presei independente și decizia autorităților ruse de a nu invita observatori OSCE.

Înaintea votului Parlamentului, poziția comună a UE se concentrase în primul rând asupra condițiilor scrutinului și asupra nerecunoașterii voturilor organizate în teritoriile ucrainene ocupate. În declarația din 21 septembrie, Înaltul Reprezentant, în numele UE, a afirmat că Uniunea nu recunoaște și nu va recunoaște organizarea sau rezultatele acestor voturi în Crimeea și Sevastopol, precum și în părțile ocupate ale regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporijjea și Herson. UE a criticat și excluderea candidaților Yabloko de pe lista federală și lipsa unei misiuni internaționale independente de observare.

Rezoluția Parlamentului merge mai departe prin punerea sub semnul întrebării a legitimității politice a Dumei rezultate din scrutin în ansamblu. Eurodeputații cer statelor membre să nu trateze noua cameră drept reprezentant legitim al Federației Ruse, să reducă la minimum contactele instituționale și să împiedice normalizarea participării reprezentanților acesteia în structurile de cooperare parlamentară internațională. Parlamentul cere și evitarea normalizării participării Rusiei la evenimente sportive și culturale internaționale în actualele condiții.

Un element distinct al rezoluției este includerea Republicii Moldova. Parlamentul condamnă faptul că Rusia a organizat votul și în regiunea transnistreană, teritoriu recunoscut internațional ca parte a Republicii Moldova. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a anunțat după scrutin că acesta fusese organizat fără consimțământul autorităților constituționale și a calificat acțiunea drept încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Delegația Moldovei la OSCE a precizat ulterior că Rusia deschisese 16 secții de votare în regiunea transnistreană, în pofida opoziției exprimate anterior de Chișinău.

Autoritățile moldovene au făcut și o distincție între regiunea transnistreană și teritoriul aflat sub control constituțional. Chișinăul a comunicat Moscovei că cetățenii ruși aflați în Republica Moldova puteau vota în secții autorizate în zone controlate de autoritățile constituționale, dar că organizarea scrutinului în regiunea transnistreană nu putea avea loc fără acordul Republicii Moldova. MAE a afirmat că procesul organizat acolo nu produce efecte asupra statutului juridic internațional al regiunii.

Parlamentul include în aceeași critică procesele electorale organizate în părți ale regiunilor georgiene Abhazia și Tskhinvali/Osetia de Sud. UE susține suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei în frontierele sale recunoscute internațional și a refuzat separat să recunoască procesele electorale organizate sub controlul autorităților de facto și al Rusiei în regiunile separatiste ocupate.

În cazul Ucrainei, poziția UE era deja mai avansată înaintea rezoluției din 8 octombrie. Uniunea a declarat că persoanele implicate în organizarea scrutinului în teritoriile ocupate sau care au candidat acolo în numele Rusiei vor fi sancționate. Kaja Kallas a afirmat în Parlament la 6 octombrie că UE pregătește măsuri restrictive împotriva celor implicați în organizarea acestor procese electorale în teritoriile ucrainene ocupate.

Parlamentul cere acum extinderea presiunii și asupra aparatului intern de represiune din Rusia. Rezoluția solicită măsuri restrictive suplimentare împotriva judecătorilor, procurorilor, reprezentanților Rosfinmonitoring, membrilor Comisiei Electorale Centrale și altor persoane despre care Parlamentul consideră că participă la persecutarea opoziției, reprimarea criticilor sau organizarea proceselor electorale în teritoriile ocupate. Acestea sunt cereri ale Parlamentului către Consiliu și statele membre. Votul din 8 octombrie nu introduce automat aceste persoane pe listele europene de sancțiuni.

Contextul intern al scrutinului este la fel de important pentru poziția europeană. UE afirmă că autoritățile ruse au restrâns sistematic spațiul pentru opoziție, societatea civilă și presa independentă și că excluderea Yabloko, formațiune care se poziționa împotriva războiului, a redus suplimentar opțiunile electorale. Moscova nu a invitat observatori OSCE, ceea ce, în evaluarea UE, a împiedicat o examinare internațională independentă a scrutinului. Aceste constatări sunt poziția instituțiilor europene și nu o evaluare produsă de o misiune OSCE desfășurată pe teren, tocmai pentru că o asemenea misiune nu a fost invitată.

Rezoluția leagă nerecunoașterea politică a Dumei și de viitoarea relație UE–Rusia. Parlamentul afirmă că normalizarea relațiilor nu poate avea loc fără o pace justă și durabilă în Ucraina, retragerea trupelor ruse, respectarea integrității teritoriale a Ucrainei, revenirea copiilor ucraineni deportați și răspunderea pentru crimele comise în cursul războiului. Aceste condiții reprezintă poziția Parlamentului și nu constituie prin ele însele o nouă decizie a Consiliului privind relațiile diplomatice cu Rusia.

Diferența procedurală este importantă. Parlamentul poate stabili propria poziție politică, poate limita relațiile sale instituționale și poate cere guvernelor să procedeze la fel, dar politica externă și regimul sancțiunilor UE implică decizii ale statelor membre în Consiliu. Prin urmare, după votul din 8 octombrie, Duma este nerecunoscută politic de Parlamentul European, însă adoptarea unei politici obligatorii și uniforme de nerecunoaștere pentru toate cele 27 de state ar necesita acțiuni suplimentare la nivelul acestora și al Consiliului.

https://2eu.brussels/ro/news/parlamentul-european-refuza-sa-recunoasca-noua-duma-rusa-si-cere-statelor-ue-sa-evite-contactele-oficiale