EXCLUSIV Ce se întâmplă dacă CCR sesizează CJUE, așa cum a cerut Lia Savonea. Cazurile Polonia și Ungaria

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a spus miercuri că dacă CCR sesizează CJUE cu privire la reforma pensiilor magistraților, „reforma va fi amânată cam doi ani”, pe baza experienței generale a duratei unor proceduri la Curtea Europeană, dând ca exemplu Polonia și Ungaria. Pe de altă parte, precedentele Ungaria și Polonia au durat mult mai puțin.

Dacă CCR decide să sesizeze CJUE, reforma pensiilor magistraților intră într-un „tunel” de doi ani, așa cum spune Zegrean, doar dacă judecătorii constituționali aleg un ritm lent, pentru că precedentele Ungaria și Polonia arată că Luxemburgul poate decide în 5–9 luni.

Ce ar însemna, concret, sesizarea CJUE de către CCR

Dacă CCR admite cererea ÎCCJ și trimite întrebări preliminare, soluția pe fond în dosarul intern se suspendă până la răspunsul CJUE, iar fostul președinte CCR, Augustin Zegrean, estimează la Digi24 că „va dura cam doi ani amânarea”.

În practica Curții Constituționale, o sesizare preliminară înseamnă că analiza de constituționalitate se oprește la problemele legate de dreptul UE, iar decizia finală va integra ulterior răspunsul CJUE; asta mută centrul de greutate al dezbaterii de la București la Luxemburg, măcar pentru o perioadă.

Legea privind pensiile magistraților este deja amânată a cincea oară de CCR, care a invocat explicit necesitatea de a analiza solicitarea ÎCCJ de sesizare a CJUE, după intervenția președintei Lia Savonea.

În acest interval, o eventuală trimitere la CJUE ar întări argumentul pentru înghețarea efectelor până la clarificarea compatibilității cu dreptul UE.

Pe plan politic, guvernul presează Curtea, prin scrisoarea premierului, să țină cont de impactul asupra jalonului PNRR, în timp ce Zegrean avertizează că transformarea mecanismului preliminar într-un instrument de amânare strategică riscă să decredibilizeze atât CCR, cât și CJUE.

În cât timp au fost soluționate cazurile Polonia și Ungaria, despre care vorbește Zegrean

Spre deosebire de Polonia și Ungaria, unde miza era reducerea bruscă a vârstei de pensionare pentru a scoate din sistem un număr mare de judecători într un timp scurt, proiectul românesc merge în direcția creșterii vârstei și a plafonării pensiei.

În ambele cazuri, nu statele (curțile lor supreme) au „sesizat” CJUE, ci Comisia Europeană a pornit proceduri de infringement împotriva Ungariei și Poloniei, în contextul unor reforme politice prin care guvernele lor au coborât brusc vârsta de pensionare a magistraților.

Într-un interviul pentru Digi24, Augustin Zegrean argumentează că, dacă CCR trimite întrebări preliminare, „reforma va fi amânată cam doi ani”. Datele din cazurile Ungariei și Poloniei arată însă o altă imagine: în infrigementul ungar, procedura accelerată a fost încheiată în cinci luni, iar în cazul polonez, în opt–nouă luni, cu blocaj rapid prin măsuri provizorii.

Cifra de „doi ani” este un scenariu maximal, valabil mai ales dacă nu se cere accelerare sau dacă CJUE nu o acordă; precedentele pe vârsta de pensionare a judecătorilor arată că, atunci când este în joc independența justiției, Luxemburgul tinde să grăbească semnificativ calendarul.

În cauza C 286/12 Comisia c. Ungaria, Comisia a sesizat CJUE la 7 iunie 2012, privind scăderea vârstei de pensionare a judecătorilor de la 70 la 62 de ani. Curtea a admis procedura accelerată, ceea ce „a redus durata procedurii la cinci luni”, hotărârea fiind pronunțată la 6 noiembrie 2012. În plan intern, legea deja producea efecte în 2012 (judecători trimiși la pensie) și nu a existat un blocaj total al procesului legislativ sau al reorganizării instanțelor; în schimb, hotărârea CJUE a forțat ulterior revizuirea cadrului și acordarea de reparări, iar Curtea Constituțională ungară abrogase parțial textele criticate în iulie 2012, înainte de verdictul de la Luxemburg.

În cauza C 619/18 Comisia c. Polonia, Comisia a introdus acțiunea de infringement în toamna lui 2018 împotriva legii care micșora vârsta de pensionare a judecătorilor Curții Supreme.

Pe 19 octombrie 2018, vicepreședinta CJUE a dispus măsuri provizorii prin care a ordonat Poloniei să suspende imediat aplicarea noii vârste de pensionare și să nu numească judecători noi în locul celor forțați să iasă la pensie.

La 15 noiembrie 2018, cauza a fost acceptată în procedură accelerată, iar hotărârea pe fond a fost dată de Marea Cameră la 24 iunie 2019, deci aproximativ nouă luni între declanșarea acțiunii și decizia finală.

Ungaria – plângerea Comisiei împotriva scăderii bruște a vârstei de pensionare la 62 de ani

În Ungaria, Parlamentul a modificat în 2011 legea privind statutul judecătorilor, procurorilor și notarilor, reducând dintr‑un foc vârsta de pensionare de la 70 la 62 de ani și obligând toți magistrații care atingeau noua vârstă să iasă la pensie în 2012 (în 6–12 luni). Reforma făcea parte dintr‑un pachet mai larg prin care guvernul Fidesz încerca să „rejuveneze” corpul judiciar și să elibereze posturi cheie, dar efectul concret a fost scoaterea din sistem a unui număr mare de judecători experimentați într‑un timp foarte scurt. Comisia Europeană a considerat că această schemă încalcă Directiva 2000/78, adică interdicția discriminării pe criteriu de vârstă, și a declanșat o procedură de infringement: scrisoare de punere în întârziere la 17 ianuarie 2012, urmată de sesizarea CJUE în cauza C‑286/12 Comisia c. Ungaria.​ În aplicarea sa, Comisia cerea Curții să constate că Ungaria a încălcat articolele 2 și 6 din Directivă prin faptul că a impus pensionarea obligatorie la 62 de ani, fără tranziție, ceea ce a produs o diferență de tratament nerezonabilă între magistrații vizați și cei mai tineri. În comunicatul de presă 139/12, CJUE rezumă clar contextul: Ungaria „a coborât radical vârsta de pensionare” pentru aceste profesii, iar Comisia contestă caracterul justificat și proporțional al măsurii; Curtea îi dă dreptate și declară că Ungaria „has failed to fulfil its obligations” în temeiul Directivei 2000/78.​

Polonia – Comisia atacă reforma PiS a Curții Supreme

În Polonia, după 2015, guvernul PiS a promovat o reformă amplă a sistemului judiciar; un element central a fost legea asupra Curții Supreme, care a coborât vârsta de pensionare a judecătorilor de la 70 la 65 de ani și a aplicat noua limită și judecătorilor deja în funcție.În plus, legea îi dădea președintelui republicii un rol larg discreționar de a decide cine poate rămâne în funcție peste noua vârstă, fără criterii clare și fără control judiciar efectiv, ceea ce deschidea calea pentru înlocuiri selective. În acest context, Comisia Europeană a considerat că Polonia încalcă articolul 19 TUE (obligația de a asigura instanțe independente care aplică dreptul UE) și, suplimentar, norme privind egalitatea de tratament (de exemplu, diferențe de vârstă între femei și bărbați). La 2 octombrie 2018, Comisia a introdus la CJUE acțiunea de infringement C‑619/18 Comisia c. Polonia, cerând Curții să constate că reducerea vârstei de pensionare și puterea discreționară a președintelui subminează independența judecătorilor Curții Supreme. Ordinul din 19 octombrie 2018 (cauza C‑619/18 R) reia explicit plângerea Comisiei: prin „lowering the retirement age” și aplicarea sa retroactivă asupra judecătorilor în funcție, plus atribuirea unei marje largi președintelui în privința prelungirii mandatului, Polonia ar fi încălcat obligațiile care decurg din articolul 19 TUE. Hotărârea finală din 24 iunie 2019 confirmă acest diagnostic: Curtea constată că Polonia a încălcat dreptul UE prin reforma Curții Supreme, fixând astfel un precedent important pentru legătura dintre vârsta de pensionare și independența justiției.

Ce impact ar putea avea o hotărâre CJUE asupra reformei românești

Dacă CJUE este sesizată, va analiza nu doar aritmetica pensiilor, ci și impactul combinat al creșterii vârstei de pensionare, al modificării formulei de calcul și al tratamentului comparativ cu alte pensii de serviciu asupra independenței magistraților și a așteptărilor legitime. Pentru România, miza este dublă: pe plan intern, o eventuală constatare a CJUE că reforma, în forma actuală, afectează independența poate forța modificarea legii sau ajustarea aplicării ei. Pe plan european, compatibilitatea cu jurisprudența C 286/12 și C 619/18 va cântări greu în evaluarea jalonului PNRR. Dacă, dimpotrivă, CJUE validează reforma ca fiind proporțională și nediscriminatorie, CCR va avea o ancoră puternică pentru a respinge criticile magistraților, iar puterea executivă va putea invoca această decizie atât intern, cât și în dialogul cu Comisia.

Lia Savonea blochează repetat legea pensiilor magistraților

Pe 4–5 decembrie 2025, Secțiile Unite ale ÎCCJ, convocate de președinta Lia Savonea, au decis în unanimitate (102 judecători) să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. ÎCCJ susține că actul creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați față de alți beneficiari de pensii de serviciu și că, în realitate, elimină de facto pensia de serviciu.

Proiectul actual al reformei pensiilor magistraților este în continuare în analiza CCR, sub forma obiecției de neconstituționalitate depuse de ÎCCJ; Curtea a amânat pronunțarea de cinci ori: pe 10, 28 și 29 decembrie 2025, pe 11 februarie 2026 și, cel mai recent, pe 11 februarie 2026. Unele amânări au fost motivate fie de lipsa cvorumului (patru judecători au părăsit ședința în decembrie), fie de necesitatea studierii unor documente suplimentare, inclusiv expertiza contabilă depusă de ÎCCJ și noua solicitare a Liei Savonea de sesizare a CJUE.

Pronunțarea asupra obiecției ÎCCJ a fost reprogramată pentru 18 februarie 2026.

În forma contestată, proiectul prevede modificarea modului de calcul al pensiei de serviciu (55% din media indemnizațiilor brute pe ultimii cinci ani, plafon maxim 70% din ultima indemnizație netă) și creșterea vârstei de pensionare, elemente pe care ÎCCJ le consideră o „confiscare” a drepturilor magistraților.

Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiza a fost îmbunătățită cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence