SPECIAL Informat.ro / Un examen în plus la 14 ani: admiterea la liceu, între performanță și șanse egale

Proiectul pus în consultare de Ministerul Educației pentru admiterea la liceu din 2027 introduce posibilitatea ca liceele să organizeze concursuri proprii pentru cel mult 50% dintre locurile din clasa a IX-a, după Evaluarea Națională. Miza dezbaterii nu este doar tehnică: ea privește riscul ca selecția suplimentară la 14-15 ani să accentueze diferențele dintre copiii care au acces la pregătire privată și cei care depind exclusiv de școala publică.

În forma prezentată de minister, nu este vorba despre o admitere obligatorie pentru toți elevii și nici despre eliminarea repartizării computerizate. Elevii care nu participă la probele liceelor sau nu obțin un loc prin concurs rămân eligibili pentru repartizarea computerizată, realizată în ordinea mediilor și a opțiunilor exprimate.

Ce prevede proiectul

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 permite liceelor să organizeze concurs de admitere pentru maximum jumătate dintre locurile aprobate în planul de școlarizare, iar ministerul susține că metodologia din dezbatere publică aplică o prevedere legală deja adoptată. Aplicarea este programată pentru generația care a intrat în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024, deci pentru admiterea din 2027.

Evaluarea Națională rămâne obligatorie, iar accesul la examenul organizat de liceu ar fi condiționat de obținerea cel puțin a notei 5 la fiecare dintre probele Evaluării Naționale, după contestații. Ministerul propune două probe de admitere, stabilite de liceu în funcție de profil, dar cu subiecte unice elaborate la nivel național de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare.

Pentru filiera teoretică, lista propusă include, de pildă, matematică, informatică sau fizică la profilul matematică-informatică; biologie, chimie și fizică la științe ale naturii; română, limbă modernă ori latină la filologie; și geografie, educație socială sau istorie la științe sociale. Ponderea efectivă a rezultatelor obținute la examen în media de admitere ar urma însă să fie decisă de fiecare liceu, ceea ce menține o zonă importantă de autonomie instituțională. Calendarul propus comprimă succesiunea etapelor: rezultatele finale ale Evaluării Naționale ar urma să fie afișate la 7 iulie 2027, înscrierile la concursuri de admitere la 8 iulie, probele în 9 și 12 iulie, iar rezultatele finale în 15 iulie. Repartizarea computerizată ar urma să aibă loc pe 26 iulie.

Proiectul în forma actuală crește riscul fraudării examentului

În același timp, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București, Andreia Bodea, a declarat că proiectul pus în consultare publică prevede examene fără supraveghere audio-video și fără anonimizarea lucrărilor, ceea ce ar putea duce la suspiciuni de fraudă.

„Modul de organizare este neadecvat, nepotrivit, ridică mari suspiciuni. (...) Nu vorbim despre oportunitatea lui, vorbim despre modul de organizare. În momentul în care de ani de zile examenele naționale, de orice natură ar fi ele, se organizează cu supraveghere audio-video, cu anonimizarea lucrărilor și cu evaluare din afara școlii, deodată apare acest examen în care sălile nu au supraveghere audio-video, lucrările nu sunt anonimizate, subiectele, deși unice și elaborate de minister, potențialii elevi vor fi supravegheați de profesorii școlilor, liceelor respective, iar corectura, evaluarea va fi realizată tot de profesorii colegiilor respective”, a spus Bodea la Digi24.

De ce contestă introducerea examenului de admitere Organizația Salvați Copiii

Salvați Copiii România avertizează că examenele suplimentare pot amplifica „costurile ascunse” ale educației, în special prin creșterea cererii de meditații și prin avantaje pentru familiile care își permit pregătire plătită. Organizația invocă faptul că aproape jumătate dintre elevii consultați, 43%, declară deja că fac meditații, ceea ce arată că piața pregătirii private este deja o componentă relevantă a parcursului școlar.

Obiecția de fond este una de echitate. Într-un sistem în care calitatea predării, accesul la profesori, infrastructura digitală și posibilitățile familiale diferă puternic între localități, o probă suplimentară nu testează exclusiv cunoștințele acumulate la școală. Ea poate măsura, indirect, timpul, banii și sprijinul educațional pe care familia a putut să le mobilizeze înaintea examenului.

Riscul este mai ridicat în cazul disciplinelor care nu sunt examinate la Evaluarea Națională și pentru care nu există aceeași rutină de pregătire în toate școlile. În practică, anunțarea unui concurs la informatică, fizică, chimie, limbă străină sau istorie poate crea rapid presiunea unei pregătiri paralele, chiar dacă subiectele sunt naționale și programa este publică.

Ce spune OCDE

În evaluarea sa asupra României, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a recomandat reanalizarea traseelor și a certificării din învățământul secundar, inclusiv luarea în considerare, pe termen lung, a renunțării la examenul de clasa a VIII-a. Pe termen scurt, organizația a cerut îmbunătățirea calității și echității Evaluării Naționale, tocmai pentru că examenul are consecințe majore asupra viitorului educațional al elevilor.

Constatarea OCDE este relevantă pentru actuala controversă: România folosește examene naționale pentru selecția la trecerea din gimnaziu spre liceu, iar această succesiune de filtre poate deveni o barieră în progresul elevilor și poate contribui la părăsirea timpurie a școlii.

Totuși, formularea potrivit căreia OCDE ar recomanda explicit ca admiterea să se bazeze pe mediile din clasele a VII-a și a VIII-a, „nu prin examene suplimentare”, trebuie tratată cu precizie. Recomandarea identificată în documentul OCDE nu formulează o rețetă directă de admitere prin mediile anuale, ci pledează pentru reducerea caracterului de „miză unică” al examinării de la finalul clasei a VIII-a și pentru o evaluare mai echitabilă.

OCDE nu validează automat nici revenirea la media gimnaziului, nici multiplicarea examenelor. Semnalul său este mai larg: accesul la următoarea treaptă de educație nu ar trebui decis de un mecanism atât de rigid încât să transforme un moment evaluativ într-un obstacol social.

„În viitor, România ar trebui să revizuiască traseele și certificarea din învățământul secundar, inclusiv luând în considerare eliminarea examenului de clasa a VIII-a”, spune Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Raportul OCDE „Education and Skills in Romania: Driving Inclusive Growth”, publicat în mai 2025, arată că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a are deja o miză ridicată pentru elevii români, în condițiile competiției puternice pentru liceele teoretice cu prestigiu. În acest context, introducerea unor concursuri suplimentare de admitere la liceu ridică problema dacă selecția devine mai relevantă pentru profilul școlar sau, dimpotrivă, mai apăsătoare și mai dependentă de resursele familiale.

Modele europene

Statele UE nu folosesc o singură formulă de admitere la liceu. Există sisteme cu examene standardizate, sisteme bazate în principal pe rezultatele școlare și formule mixte, în care testarea apare mai ales pentru filiere sau școli cu profil special.

Comparația arată că examenul nu este, prin el însuși, o excepție europeană: Cehia are o testare standardizată pentru programele de liceu care se finalizează cu examenul de maturitate, echivalentul bacalaureatului. Dar există o diferență esențială între o evaluare comună, cu reguli unitare și predictibile, și o competiție suplimentară în care fiecare liceu își decide disciplinele, ponderea testului și criteriile proprii de admitere.

Finlanda oferă un contraexemplu important pentru argumentul bazat pe evaluarea parcursului școlar. Acolo, elevii pot candida la orice liceu general, iar selecția se face pe baza mediei obținute la disciplinele teoretice; testele sunt rezervate, în principal, unităților cu sarcini educaționale speciale.

Efectele asupra copiilor

Din perspectiva psihologiei educaționale, problema nu este numai numărul examenelor, ci acumularea presiunii într-o perioadă deja definită de schimbare: finalul gimnaziului, alegerea unei filiere și ieșirea din colectivul cunoscut. Când admiterea la liceele cele mai căutate presupune probe în plus, copilul poate percepe Evaluarea Națională nu ca pe finalul unei etape, ci ca pe primul obstacol dintr-o succesiune de selecții.

Pentru elevii cu resurse familiale reduse, această presiune poate însemna și alegeri defensive: renunțarea din start la licee considerate inaccesibile, chiar înainte de a concura efectiv. Pentru cei din mediul rural sau din școli fără profesori stabili la disciplinele de concurs, accesul formal la examen nu garantează șanse comparabile de pregătire.

Există și un posibil argument în favoarea concursului: liceele pot susține că probele profilate identifică mai bine interesul și pregătirea pentru un anumit domeniu decât două discipline examinate la Evaluarea Națională. Dar acest argument devine convingător numai dacă proba este strict legată de profil, programa este anunțată din timp, corectarea este transparentă, iar sprijinul gratuit pentru pregătire este disponibil real, nu doar declarat.

Testul real al reformei

Ministerul a introdus câteva garanții: subiecte naționale, prag minim la Evaluarea Națională, limitarea concursului la maximum 50% dintre locuri și menținerea repartizării computerizate pentru ceilalți elevi. Aceste elemente reduc riscul unui examen complet arbitrar, dar nu elimină diferențele de acces la pregătire și nici competiția pentru liceele cu prestigiu ridicat.

Punctul vulnerabil rămâne autonomia liceelor în stabilirea disciplinelor și a ponderii examenului în media finală. Dacă obiectivul este selecția pe profil, ministerul ar trebui să impună reguli comparabile între licee, să publice modele de subiecte cu mult înainte de anul admiterii, să monitorizeze efectele asupra elevilor vulnerabili și să finanțeze pregătire remedială gratuită în școli.

În lipsa unor asemenea măsuri, concursul poate deveni mai degrabă un mecanism de sortare socială decât unul de orientare educațională. Lecția comparativă europeană nu este că examenele trebuie interzise sau generalizate, ci că selecția trebuie să fie proporțională, transparentă și compensată prin politici publice care să nu lase șansele copilului la discreția veniturilor familiei.

*****Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiza, datele și imaginile prezentate au fost îmbunătățite cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence.

Citește și:

Raluca Turcan propune un proiect de lege pentru amânarea cu patru ani a introducerii examenului de admitere la liceu