Comisia vrea o nouă identitate culturală europeană

Bruxelles, 12 noiembrie 2025 - Comisia Europeană a lansat „Busola Culturală pentru Europa” (Culture Compass for Europe), un nou cadru strategic care transformă cultura dintr-un domeniu sectorial într-un instrument de integrare politică. Prin această inițiativă, Bruxelles-ul încearcă să construiască o identitate europeană comună bazată pe valori culturale, creativitate și libertate artistică, într-un moment în care Europa se confruntă cu fragmentare politică și neîncredere în instituțiile sale.

Evenimentul de lansare, condus de vicepreședinta executivă Roxana Mînzatu și comisarul pentru Tineret și Cultură, Glenn Micallef, a avut o miză clară: reafirmarea culturii ca limbaj comun al Europei. „Cultura nu este o poveste secundară. Este povestea Europei. Ea definește cine suntem. Merită atenția noastră și politici puternice”, a declarat Mînzatu. Pentru Micallef, mesajul a fost social și direct: „Aplauzele nu plătesc chiria. Aproape opt milioane de europeni își câștigă existența prin artă și creativitate. Dar prea mulți se confruntă încă cu nesiguranță. Asta trebuie să se schimbe.”

Busola Culturală propune douăzeci de acțiuni pentru următorul deceniu, menite să creeze infrastructura politică a unei „Europe culturale”. Printre acestea: o „Cartă a Artiștilor UE” pentru condiții de muncă echitabile, o strategie privind utilizarea inteligenței artificiale în cultură, un raport anual privind starea libertății artistice și o propunere de dublare a bugetului cultural în viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2035.

Comisia vede în cultură o resursă strategică pentru unitate europeană. Sub deviza „Europa pentru Cultură, Cultură pentru Europa”, noul cadru plasează arta, patrimoniul și industriile creative alături de piața unică și de tranziția verde în arhitectura politică a Uniunii. Potrivit celui mai recent Eurobarometru, 87% dintre europeni consideră că patrimoniul cultural contribuie la sentimentul de apartenență europeană , o bază socială solidă pentru o nouă agendă identitară.

Pe fondul ascensiunii populismului și al competiției globale pentru atenție, Bruxelles-ul încearcă să folosească cultura ca instrument de coeziune politică. Busola nu se limitează la finanțare, ci încearcă să ofere o narațiune comună: Europa ca spațiu al libertății artistice și al creativității democratice. „Cultura este prima linie de apărare a democrației”, a spus Micallef, reluând un argument central al Comisiei , că pluralismul cultural este antidotul polarizării și dezinformării.

Dar această viziune are și un preț. O parte a observatorilor atrag atenția că Busola Culturală ar putea transforma cultura într-un instrument de politică identitară, cu riscul de a uniformiza diversitatea europeană. Într-o Uniune care promovează „unitatea în diversitate”, definirea unei „identități culturale comune” rămâne un exercițiu delicat: cât de multă integrare culturală poate exista fără a pierde specificul național?

Cea mai concretă componentă a Busolei este „Carta Artiștilor UE”, menită să stabilească principii comune privind condițiile de muncă, remunerația și protecția socială. Inițiativa răspunde unei realități , precaritatea lucrătorilor culturali , dar, fără o bază juridică obligatorie, riscă să rămână un angajament moral. Reglementările sociale țin în mare parte de competența statelor membre, iar armonizarea lor la nivel european va fi dificilă.

O altă temă majoră este relația dintre artă și tehnologie. Comisia va elabora o strategie pentru utilizarea inteligenței artificiale în cultură, cu obiectivul de a valorifica inovația digitală fără a submina drepturile de autor. „Tehnologia trebuie să servească arta, nu să o înlocuiască”, a spus Micallef, avertizând asupra riscului ca IA să devină un substitut al creației umane. Subiectul este sensibil: potrivit unui sondaj recent, 97% dintre respondenți nu pot distinge muzica produsă de oameni de cea generată de algoritmi. Această strategie ridică însă și dileme juridice. AI Act și Directiva privind drepturile de autor impun reguli stricte privind folosirea conținutului protejat în antrenarea modelelor de inteligență artificială. Noul cadru cultural va trebui să echilibreze drepturile creatorilor cu inovația tehnologică , o zonă gri unde economia, etica și politica se întâlnesc.

Ambiția financiară a Busolei este semnificativă: Comisia propune dublarea fondurilor pentru cultură în următorul buget european. Argumentul este economic , fiecare euro investit în cultură aduce beneficii duble prin locuri de muncă, turism și inovare. Totuși, în contextul presiunilor bugetare generate de apărare, competitivitate industrială și tranziția verde, această dublare pare dificil de obținut. Statele membre cu priorități economice stricte ar putea contesta extinderea bugetului cultural.

Pe plan politic, Busola prevede o Declarație Comună privind Cultura, semnată de Parlamentul European, Consiliu și Comisie , o tentativă de a fixa cultura ca pilon al integrării europene, alături de dimensiunile socială, ecologică și digitală. Dacă va fi adoptată, aceasta ar reprezenta prima recunoaștere formală a culturii ca domeniu strategic de coeziune politică.

Prin Busola Culturală, Comisia încearcă să facă mai mult decât să finanțeze evenimente sau muzee. Își propune să creeze un cadru de identitate europeană care să răspundă unei întrebări fundamentale: ce înseamnă astăzi să fii european? În spatele limbajului tehnic și al planurilor bugetare, inițiativa exprimă o preocupare mai profundă , aceea de a reda Uniunii o poveste comună într-o epocă de competiție culturală globală.

„Când cultura câștigă în Europa, Europa câștigă”, a spus Micallef în încheierea evenimentului. Rămâne de văzut dacă această victorie se va traduce în programe concrete sau va rămâne un exercițiu de viziune politică. Busola Culturală nu este doar o politică pentru artiști, ci o încercare de a reconstrui sentimentul de apartenență europeană prin cultură.

https://2eu.brussels/articol/analize/comisia-vrea-o-noua-identitate-culturala-europeana