Ursula Von der Leyen propune împrumuturi din bugetul UE, contribuții naționale sau un împrumut din activele rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei
Bruxelles, 13 noiembrie 2025 – Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat în plenul Parlamentului European cele trei opțiuni prin care Uniunea poate acoperi necesarul financiar al Ucrainei pentru 2026–2027. Propunerea cu cel mai mare impact politic – un împrumut bazat pe activele rusești înghețate – a generat primele reacții divergente în rândul eurodeputaților.
Von der Leyen a avertizat că intensificarea atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene face necesară o decizie rapidă. Într-o singură zi, Rusia a lansat „peste 40 de rachete balistice și de croazieră și aproape 500 de drone”, distrugând două centrale majore.
Pentru a acoperi necesarul financiar al Ucrainei în perioada 2026–2027, Comisia Europeană propune, în primul rând, utilizarea „headroom-ului” rămas în bugetul UE. Prin „headroom” se înțelege marja financiară disponibilă în bugetul multianual al Uniunii – adică diferența dintre plafonul maxim de cheltuieli permis prin tratate și sumele deja angajate. Cu alte cuvinte, este un spațiu de manevră bugetar care poate fi folosit pentru situații neprevăzute sau pentru măsuri urgente. Acest spațiu bugetar ar permite Uniunii să atragă fonduri suplimentare de pe piețele de capital prin noi împrumuturi comune, pe modelul utilizat în cadrul NextGenerationEU. Potrivit Executivului european, această variantă ar asigura finanțare rapidă și coordonată, fără a solicita contribuții imediate suplimentare din partea statelor membre. Totuși, folosirea „headroom-ului” necesită unanimitate în Consiliu, întrucât afectează echilibrul general al bugetului multianual.
A doua opțiune prezentată este crearea unui acord interguvernamental în afara cadrului bugetar al UE. În acest scenariu, fiecare stat membru ar oferi individual sumele necesare pentru a contribui la finanțarea Ucrainei, conform unei chei de repartizare convenite. Modelul ar permite avansarea procesului chiar și în cazul unor blocaje în Consiliu, însă ar implica diferențe semnificative între contribuțiile naționale și riscul de a crea un mecanism fragmentat, mai greu de gestionat.
Cea de-a treia opțiune, considerată de Comisie cea mai eficientă, este instituirea unui „reparations loan” bazat pe numerarul provenit din activele rusești înghețate în UE. Acest instrument ar transfera către Ucraina un împrumut garantat cu aceste fonduri, urmând ca Kievul să îl ramburseze doar dacă Rusia plătește despăgubiri pentru pagubele provocate. Propunerea ar muta costul războiului asupra statului agresor și ar reduce presiunea asupra bugetelor naționale, dar ridică întrebări juridice și necesită un consens politic solid în Consiliu.
În plen, Ursula von der Leyen a prezentat opțiunea utilizării activelor rusești înghețate drept soluția cu cel mai mare impact strategic. „Acesta este cel mai eficient mod de a susține apărarea și economia Ucrainei și cel mai clar mod de a face Rusia să înțeleagă că timpul nu este de partea ei”, a declarat președinta Comisiei. Prin această formulare, Executivul european argumentează că instrumentul ar muta povara financiară de pe umerii contribuabililor europeni către Federația Rusă, reducând presiunea asupra bugetelor naționale și transmitând un semnal politic direct către Moscova.
Von der Leyen a insistat și asupra urgenței unei decizii politice. „Este clar că vom livra și că vom acoperi nevoile financiare ale Ucrainei în următorii doi ani. Discuția este acum despre “cum”, a spus aceasta. Mesajul Comisiei este că sprijinul pentru Ucraina nu mai este pus în discuție, ci doar mecanismul prin care va fi structurat. În contextul dezacordurilor dintre statele membre, în special al rezervelor exprimate de Belgia privind utilizarea activelor înghețate, această declarație pune presiune explicită pe Consiliu pentru a evita noi întârzieri.
Unul dintre principalele puncte controversate rămâne opoziția Belgiei față de utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, mai mulți eurodeputați semnalând în plen că această poziție a creat un blocaj în Consiliu. Argumentele invocate țin atât de riscurile juridice, cât și de cele financiare, iar discuțiile tehnice prelungite au încetinit calendarul deciziei. Divergențele dintre statele membre se manifestă și în privința împrumuturilor comune: pentru unele capitale, crearea unui nou instrument similar cu cel folosit pentru NextGenerationEU riscă să reactiveze tensiuni politice mai vechi.
În același timp, o parte dintre grupurile politice au ridicat problema repercusiunilor juridice internaționale ale opțiunii bazate pe activele rusești. Există temerea că Rusia ar putea contesta în instanțe internaționale orice mecanism care îi afectează bunurile înghețate în UE, ceea ce ar putea expune Uniunea unor procese îndelungate și unor posibile contramăsuri. Aceste preocupări alimentează prudența unor state membre și complică găsirea rapidă a unui consens.
Propunerile președintei Von der Leyen au fost susținute de principalel grupuri politice europene, iar vicepreședintele EPP, Jeroen Lenaers a criticat blocajul din Consiliul din partea belgiei care a împiedicat consensul europea în legătură cu utilizarea activelor rusești. Verzii europeni au fost mai sceptici și prin vocea copreședintelui grupului, Bas Eickhout, grupului au cerut clarificări: ”Cred că întrebarea simplă este următoarea: ați spus că sunt trei opțiuni pe masă. Una este spațiul rămas în bugetul actual. Cât mai este disponibil? Aș spune că nu pare să fie foarte mulți bani. A doua opțiune, nici pe aceea nu o consider foarte serioasă. Așadar, cum veți debloca blocajul creat de Belgia în octombrie, astfel încât să existe un acord în decembrie?”
UE trebuie să decidă până la finalul anului mecanismul financiar pentru 2026–2027, într-un moment în care Rusia intensifică atacurile, iar Ucraina suferă pierderi teritoriale în Donbas. Comisia insistă că folosirea activelor rusești înghețate poate deveni instrumentul central al răspunsului european.
ȘTIRI PE ACELEAȘI SUBIECTE
 (1).webp)
