Violențele din Franța, Italia și Belgia divizează Parlamentul European. Ștefănuță apără dreptul elevilor de a protesta

Violențele de la manifestațiile din Franța, Italia și Belgia au provocat luni, 19 octombrie, o dezbatere tensionată în Parlamentul European, între acuzațiile privind rolul grupărilor radicale și apelurile de a nu confunda revendicările sociale cu distrugerile. Nicolae Ștefănuță a apărat dreptul elevilor de a protesta, într-un schimb de replici cu eurodeputatul polonez Marcin Sypniewski. Katarina Barley, care prezida ședința de la Strasbourg, a intervenit în legătură cu limbajul unor vorbitori și a anunțat că va transmite remarci președintei Parlamentului pentru examinare.

Pe scurt

1. Parlamentul European a dezbătut la 19 octombrie violențele din Franța, Italia și Belgia, pe fondul disputelor privind responsabilitatea politică, ordinea publică și dreptul la protest. Titlul propus de PPE și susținut de ECR a fost aprobat pentru ordinea de zi; nu este o constatare judiciară.

2. Nicolae Ștefănuță a apărat dreptul tinerilor și revendicările elevilor privind educația, într-un schimb de replici cu Marcin Sypniewski (ESN). Acesta a răspuns că distrugerea proprietății altora nu poate fi justificată.

3. Intervențiile lui François-Xavier Bellamy (PPE) și Christophe Clergeau (S&D) au ilustrat dezacordul asupra responsabilității politice și gestionării protestelor, alături de condamnarea violențelor.

4. Katarina Barley a anunțat examinarea unor remarci ale lui Nicolas Bay, Petra Steger și Fabrice Leggeri. În cazul lui Bay, a precizat că reacționa la traducerea germană.

5. Stenograma consemnează retragerea cuvântului Petrei Steger și, ulterior, lui Manon Aubry. Aceste măsuri imediate sunt distincte de o sancțiune definitivă potrivit articolului 183, pe care stenograma nu o confirmă.

6. Dezbaterea nu a produs o rezoluție sau o nouă lege privind manifestațiile. Acuzațiile rostite în plen trebuie atribuite vorbitorilor; responsabilitatea pentru incidente se stabilește de autoritățile competente pe baza probelor.

Disputa a început chiar de la stabilirea ordinii de zi. Plenul a respins propunerile grupurilor Patrioți pentru Europa, Stânga și Socialiști și Democrați, apoi a aprobat formularea propusă de Partidul Popular European, susținută de Conservatorii și Reformiștii Europeni. Titlul adoptat atribuia cele mai recente violențe antidemocratice grupărilor radicale de extremă stângă și includea consecințele asupra ordinii publice și dreptului legitim la protest. Votul a stabilit tema dezbaterii; nu reprezintă o constatare judiciară asupra autorilor fiecărui incident.

François-Xavier Bellamy, vorbind în numele PPE, a pus în centrul intervenției pierderile unui comerciant din Montpellier și a acuzat o parte a stângii de justificarea violenței. Christophe Clergeau, din partea S&D, a condamnat violențele împotriva manifestanților și forțelor de ordine, dar a criticat și gestionarea protestelor de către guvernul francez. El a cerut dialog și răspunsuri la revendicările tinerilor. Aceste intervenții exprimă pozițiile politice ale vorbitorilor, nu concluziile unei anchete a Parlamentului.

Ștefănuță a intervenit prin procedura cartonașului albastru, care permite întrebări și replici între deputați, după discursul lui Marcin Sypniewski, din grupul Europa Națiunilor Suverane (ESN). Eurodeputatul român i-a reproșat tonul folosit împotriva manifestanților, comparându-l cu discursul generalului Wojciech Jaruzelski împotriva celor care susțineau Solidarność. A insistat că tinerii au motive să iasă în stradă și au dreptul să își formuleze revendicările.

În răspuns, Sypniewski a susținut că nimeni nu are dreptul să distrugă proprietatea altor persoane și a invocat pagubele suferite de comercianți și patrimoniul deteriorat. Ștefănuță i-a replicat că nu abordase situația elevilor și cererile lor privind educația. Schimbul de replici s-a concentrat astfel pe revendicările elevilor și pe dreptul lor de a protesta.

Eurodeputatul independent din România este copreședinte al grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană din 6 octombrie 2026, alături de Terry Reintke. Intervenția sa s-a înscris într-o dezbatere în care mai mulți deputați au cerut atât condamnarea atacurilor și distrugerilor, cât și păstrarea distincției dintre autorii acestora și participanții care își exprimă pașnic nemulțumirile.

Conducerea ședinței a intervenit în mai multe rânduri asupra limbajului utilizat. După discursul lui Nicolas Bay, din grupul ECR, Barley i-a cerut să vorbească respectuos despre oameni. A precizat că reacționa la un termen auzit în traducerea germană și a anunțat transmiterea incidentului președintei Parlamentului, care urma să aprecieze eventualele consecințe. Reacția sa privea astfel traducerea auzită în sală, fără să stabilească sensul juridic al expresiei originale în franceză.

Ulterior, stenograma consemnează retragerea cuvântului Petrei Steger, din grupul Patrioți pentru Europa (PfE). Barley a calificat drept nepotrivită asocierea colegilor cu teroriști și a anunțat că va înainta și această remarcă spre examinare. După intervenția lui Fabrice Leggeri, tot din PfE, care îi asociase pe adversarii de extremă stângă cu organizațiile violente, Barley a cerut evitarea etichetării colegilor drept teroriști sau aliați ai teroriștilor și a vorbit despre a treia remarcă ce urma să fie examinată.

Barley i-a retras apoi cuvântul și lui Manon Aubry, din grupul Stânga, cerându-i să formuleze un apel la regulament, nu o declarație politică. A explicat că persoana care conduce ședința semnalează președintei formulările considerate nepotrivite, iar aceasta poate avea o apreciere diferită. Trimiterea remarcilor spre examinare nu echivalează cu o constatare definitivă a unei încălcări.

Articolul 182 din Regulamentul de procedură permite măsuri imediate pentru menținerea ordinii, inclusiv chemarea la ordine și, în condițiile prevăzute de text, retragerea dreptului la cuvânt. Articolul 183 reglementează sancțiunile și prevede o decizie motivată a președintelui Parlamentului, după ce deputatul vizat are posibilitatea să prezinte observații. Stenograma din 19 octombrie confirmă măsuri imediate și anunțuri privind examinarea unor remarci, dar nu confirmă o sancțiune definitivă în temeiul articolului 183.

Dezbaterea nu s-a încheiat cu adoptarea unei rezoluții sau a unei noi legi privind manifestațiile ori intervenția poliției. Dosarul 2026/2943(RSP) consemnează dezbaterea și încheierea procedurii la 19 octombrie. Votul de la începutul ședinței asupra ordinii de zi nu trebuie confundat cu aprobarea unei poziții finale asupra tuturor afirmațiilor rostite în plen.

Acuzațiile rostite în plen despre responsabilitatea unor grupări rămân pozițiile celor care le-au formulat. Identificarea persoanelor responsabile pentru incidente și examinarea probelor revin autorităților competente; dezbaterea parlamentară nu înlocuiește acest proces.